Lauren Gorgo – raport august
02/09/2015
Lauren Gorgo – rapotul din septembrie
28/09/2015
Show all

A trăi în acum – Partea a III-a – Conştientologie şi simptomatică

Acum suntem vindecaţi. Complet vindecaţi. Acest concept – vindecare – trebuie ridicat la un alt nivel. Faptul că mai avem suferinţe sau aspecte sâcâitoare, că mai există boli, frici sau provocări, nu înseamnă deloc că nu suntem vindecaţi, ci, dimpotrivă, reprezintă un semn că ceea ce a mai rămas sunt doar energii mişcate de la locul lor în procesul vindecării care se elimină mai lent, într-un alt ritm. Şi ca paradoxul să–şi arate măreţia, culmea este că abia acum avem nevoie de ajutor specializat, de vindecători. Vremea în care terapeuţii lucrau din exterior – şi aşa îi ajutau pe cei în nevoie – a trecut. Acum, actul terapeutic se bazează pe căutări interioare, pe conştientizări şi schimbări, pe lucrarea celui care cere ajutorul.

Se manifestă în mod evident două paradoxuri în acelaşi timp –care de fapt sunt unul şi acelaşi lucru:

– primul ne vorbeşte despre faptul că deşi suntem perfect vindecaţi avem nevoie de vindecător/terapeut – singuri nu putem vedea paiul din ochiul nostru;

– iar cel de al doilea ne arată că vindecătorul se poziţionează la rândul său în procesul propriei vindecări atunci când se implică în actul vindecării, iar cel ce are nevoie de vindecare este de fapt propriul său vindecător (dacă nu schimbă nimic nu poate atinge vindecarea), dar şi oferă, prin rezonanţă, subiect de reflexie pentru terapeut (nu întâmplător s-au întâlnit).

Vindecătorul este doar un maestru care dirijează orchestra sau acordează instrumentele. Este cu totul altceva.

Mi-am propus să încerc să creionez cele mai reprezentative şi răspândite simptome care caracterizează această perioadă deosebit de importantă din existenţa noastră. Observăm cu toţii că schimbările sunt tot mai diverse şi că se manifestă în toate aspectele vieţii, atât la nivel personal cât şi colectiv. De foarte multe ori comportamentele (fie individuale, fie de grup, colective) ne surprind prin amplitudinea lor şi uneori chiar prin lipsa lor de sens (aparent), iar asta ne destabilizează cumva.

Nu ne vine să credem că este posibil ca în secolul 21, într-o societate care este civilizată şi evoluată din punct de vedere tehnologic şi uman (social), se mai pot petrece anumite lucruri. Reacţiile şi acţiunile oamenilor sunt de cele mai multe ori bizare şi de neînţeles. Nu te puteai gândi că mai poate exista migraţia unor mase mari de oameni, că grupuri de tineri sau copii se asociază pentru a face gesturi care să şocheze, ca infracţionalitatea şi corupţia ajunge până la cele mai neaşteptate nivele sau că se dezvoltă o nepăsare majoră faţă de comunităţi însemnate de oameni, că mai putem vorbi de discriminare, abuzuri sau acţiuni conştient criminale în rândul celor ce au aparenţa că şi-au dedicat activitatea în slujba celorlalţi (medici, profesori, cei ce sunt înscrişi în actul justiţiei…).

Evident, lista poate continua, dar nu mai este nevoie de cineva care să o scrie pentru că este evidentă pentru toată lumea şi cu multă sârguinţă susţinută zilnic de toate canalele de comunicare.

Într-un cuvânt aş spune că Viaţa ne arată ce am lăsat neclarificat în urmă. Presiunea subconştientului colectiv este foarte mare şi de natură a ne face să ne întoarcem la judecată, să ne pierdem echilibrul şi liniştea interioară. Noi griji se nasc zilnic pentru că apar ca din senin situaţii surprinzătoare.

Am muncit mult cu noi înşine ca să facem paşi spre un alt stil de viaţă, dar cu tot ceea ce observăm în jurul nostru se naşte un sentiment de deznădejde, suntem tentaţi să “tragem pe dreapta”.

Scriu aceste rânduri cu speranţa şi încrederea că pot să mobilizez acea parte din voi care ştie câte ceva despre lumile paralele, despre Universul Holografic, despre Esenţa Divină a fiinţei, că pot readuce bucuria şi iubirea din noi cu ajutorul celei mai simple metode pe care o mai cred extrem de eficientă: cunoaşterea, conştientizare, înţelegerea fenomenelor ce se produc independent de voinţa noastră direct exprimată.

O să spun foarte simplu: este vremea vindecării la nivel planetar, global. Ştiam cu toţii că toate sistemele şi credinţele care au definit lumea veche vor cădea, că schimbarea se va produce în tot şi toate şi că mai întâi vom trece prin noduri de haos  -revedeţi articolul lui Tom Kenyon aici:

4. Nodurile de Haos – culegere Vol 1

5. Nodurile de Haos – Culegere de texte – Vol 2

Gregg Braden ne spune de mult că orice paradigma veche duce spre drumuri închise. Cel puţin la conferinţa pe care a susţinut-o la Bucureşti a insistat mult pe acest aspect şi a dat explicaţii ştiinţifice amănunţite. Voi posta din nou transcrierea acestei conferinţe pentru că trăim timpurile analizate acolo şi ne sunt oferite şi soluţii argumentate clar.

Am dat doar două exemple, deşi s-ar cuveni să vă amintesc şi tot ceea ce a zis Drunvalo Melchizedek pe această temă, dar am făcut asta de atâtea ori, încât nu o mai pot repeta. Pe site-ul meu sunt postate toate intervenţiile şi mesajele lui Drunvalo şi singurul lucru pe care îl mai pot spune este să le revedeţi, cu răbdare.

Mai pun doar câteva întrebări – retorice, evident: Nu ştiaţi că Pământul vrea să se vindece? Nu este normal ca toate anomaliile create de om să apară la suprafaţă – individual şi în grup – pentru a fi conştientizate şi alchimizate? Nu ştiaţi că Schimbarea este de esenţă feminină şi că nu se poate anticipa forma în care se va manifesta? Nu ştiaţi că “lumea va înnebuni” (nu aţi tot fost preveniţi?) dacă nu integrăm noile energii pe măsură ce ne sunt dăruite? Şi acum ce facem??? Cum reacţionăm şi ce înţelegem din ceea ce Viaţa ne arată? Să nu avem nicio legătură cu toate aceste situaţii/aspecte care vin acum spre noi, care răbufnesc la suprafaţă? Le percepem ca pe nenorociri sau ca pe oportunităţi vindecătoare? Întrebările pot continua, dar cred că sunt suficiente.

Subiectul este foarte complex şi plin de sensuri, de nuanţe… dar cred că este suficient pentru declanşa un proces interior de înţelegere şi evaluare a timpului pe care-l trăim. Şi atenţie: toate tipurile de comportament umane sunt exacerbate, duse spre extrem – in mod individual şi colectiv. Ne surprind/şocheză reacţiile oamenilor priviţi individual, dar şi cele ale organelor statului, ale companiilor şi ale oricăror alte structuri organizatorice, indiferent de obiectul lor de activitate. Dacă faceţi inventarul observaţiilor, vedeţi că sunt comportamente chiar din epoca de piatră şi că “incredibil” e cuvântul cel mai des folosit în ultimul timp.

Este evident că în aceste condiţii corpul nostru fizic simte, percepe toate aceste energii colective și ne vorbeşte în felul său. Dacă suntem atenţi îi putem înţelege mesajul şi putem descoperi legătura noastră cu lumea “exterioară”. Sentimentele şi reacţiile noastre sunt cele care ne oferă cheia pentru a ne găsi singuri drumul spre mai departe, indiferent pe cine lăsăm în urmă. Ataşamentele şi judecata nu ne pot fi, de această dată, de niciun folos. Poate că a fost o vreme în care ne-au fost buni profesori, dar acum acea etapă este pe deplin încheiată. Ba mai mult, suntem puşi în situaţia de a ne descoperi toate părţile de neiubire din noi, tot ceea ce am creat din ruşine, regret, vinovăţie şi de a elimina toate iluziile şi otrăvurile pe care le-am colecţionat de-a lungul existenţei.

Tom Kenyon ne spune într-unul din programele sale că procesul obţinerii dharmei, al adevărului său, ţine de autochestionare (self inquiry) şi de autoinvestigare. Voi vorbi curând despre învăţăturile sale legate de acest subiect într-un mesaj viitor.

Hai să trecem în revistă acum câteva dintre simptomele caracteristice acestei perioade – fără pretenţia absurdă de a le epuiza.

  • oboseala acută/stare de somnolentă (mai ales la ore nepotrivite) este cea mai frecventă şi firească manifestare; drumul a fost lung iar examenul final foarte exigent (pentru unii chiar dur);
  • memoria pe termen scurt este deosebit de afectată (“se face loc” pentru integrarea Sinelui Divin cu toate experienţele “măiestrite” – pe scurt nu ştiu cum să spun altfel… dar voi ştiţi că este vorba despre un proces subtil şi complex – am spus aşa doar ca să vă sugerez “motivul”… să ştiţi că este normal); efectiv nu mai putem asimila – cantitatea de informaţie nouă pe care o aduce Schimbarea este copleşitoare, mai ales pentru cei neantrenaţi;
  • pierderi de atenţie – o fracţiune de secunda dispare totul din fata ta – inclusiv când eşti la volan! (mare grija dragi şoferi!!!) sau în orice altă împrejurare care presupune un plus de atenţie– gândul zboară în altă parte şi trec clipe bune in care nu ştii ce ai făcut, cu greu reconstruieşti/îţi reaminteşti (ex: vezi că ai trecut de intersecţie dar nu realizezi momentul în care ai fost acolo; accidentele de circulaţie sunt atât de numeroase şi de grave… şi aproape toate se produc din neatenţie sau dintr-un comportament bizar ce erupe brusc)… sau citeşti de mai multe ori o frază simplă ca să o înţelegi – procesul de întrupare/ancorare in pământ a noilor energii presupune o prezenţă mult accentuată faţă de cum eram obişnuiţi;
  • ameţelile şi durerile de cap sunt aproape un fenomen de masă şi apar şi pleacă brusc, fără nicio explicaţie;
  • indigestiile, problemele digestive de tot felul, vin deseori ca un mesaj al corpului care spune că s-a săturat de otrăvurile pe care i le oferim din alimentaţie (culmea este că legumele sunt cele mai agresate chimic)
  • durerile de oase apar şi trec repede pentru că vin doar să ne atenţioneze că se lucrează în special pe memoria celulară (oasele sunt partea cea mai densă a corpului şi deci cea mai încărcată de memoria ancestrală);
  • tulburări legate de a vedea (nu ştiu dacă ar fi corect să spun “de vedere”): ceața, te uiţi la un text şi nu înţelegi (pentru o clipă) în ce limbă e scris… şi se pare că trec pe la periferia ochiului umbre, sfere de lumină…
  • tulburări de auz – fie auzi lucruri inaudibile, fie îl rogi pe cel ce vorbeşte să repete pentru că ai sentimentul că sunetul vocii sale vine din altă parte decât de unde vine de fapt;
  • nu vorbeşti coerent – în sensul că fie vrei să spui una şi îţi iese alta…, fie nu găseşti cuvintele potrivite deşi ştii că le ai în vocabular…, fie nu eşti atât de clar încât să te faci înţeles; eu aş spune chiar că bâlbâiala este simptomul cel mai hazliu şi mai frecvent; culmea este că se manifestă şi în scris – degetul bate o altă tastă şi oricât ai reciti textul nu vezi greşeala;
  • pot apare coşmaruri noaptea, sau vise aiurea, nepotrivite cu vibraţia ta – asta mai ales pentru că se elimină fricile din adâncuri, otrăvurile din organism, se elimină energiile nereciclate iar visul le exprimă, ca şi cum nu ar vrea să plece fără să-şi ia la revedere.
  • alimentaţia este semnificativ diferită de cea obişnuită, indiferent în ce sens – observi clar cum alegi să mănânci atât de diferit, încât eşti uimit de cum este posibil (vegetarieni convinşi mănâncă din nou carne… sau invers)
  • apar momente (trecătoare) de frică /panică, fără motiv sau o explicaţie cât de cât plauzibilă;
  • stare de sensibilitate acută (chiar plânsul din senin şi fără motiv) care poate duce la instalarea chiar a unor depresii cu forme ciudate, furie, revoltă, nemulţumire, nervozitate, iritabilitate, dezamăgiri… şi orice din aceste categorii; se găseşte cineva care să mai apese pe câte un buton care nu m-ai credeai că îl ai!

V-am dat câteva simptome ale corpului fizic care sunt posibile/probabile în această perioadă, tocmai pentru că este normal ca şi corpul/fiinţa voastră să simtă zonele de eliberare, este normal să percepem aceste furtuni energetice colective, într-un fel sau altul.

Remedii: auchestionarea, autoinvestigarea, dar nu în manieră obsesiv compulsivă. Observăm, ne întrebăm şi cu sinceritate şi onestitate căutăm profund în interiorul nostru ca să aflăm ce parte din noi se exprimă/manifestă. Este un bun prilej pentru o vindecare deplină, pentru eliminarea fricilor şi a tuturor celorlalte otrăvuri spirituale, este vremea să dovedim că merităm drumul spre calitatea de Co-Creator conştient, lucid, înţelept, matur, cu discernământ.

Ne putem ajuta de câţiva indicatori cu care suntem învăţaţi în conştientologie să ne facem evaluările. Ni se cere să observam dacă:

  • acţionăm din compasiune sau din milă?
  • ne întemeiem deciziile pe principii de cooperare sau de competiţie?
  • ne asumăm viaţa aşa cum am creat-o sau ne cufundăm în starea de victimă?
  • suntem în căutarea elementelor care înseamnă calitate sau suntem interesaţi doar de cantitate, gonind neîncetat pentru a satisface tot mai multe dorinţe ale egoului?
  • dorim claritate (adevăr) sau practicăm consolarea, cu noi şi cu cei din jur?
  • manifestăm universalism sau ne limităm la sectorialism?
  • oferim asistenţialitate, ne punem în serviciu sau suntem egocentrici şi nu ne interesează pe cine şi cu ce deranjăm?
  • acţionăm cu determinare sau alegem zona de confort, lăsând scuzele să decidă în locul nostru ce este mai bine pentru noi?
  • acţionăm cu discernământ sau din impuls, adică acţionăm sau reacţionăm?
  • acceptăm indigestia spirituală şi ne lăsăm manipulaţi sau punem în mişcare sistemul de valori înainte de a acţiona sau de a propaga informaţii?
  • înţelegem ce înseamnă iubirea de sine sau ne risipim trăind viaţa altora?
  • mai luăm decizii care au la bază separarea sau tindem tot mai mult spre unitate/Unime?

Priviţi în jur si faceţi radiografia “situaţiilor”/împrejurărilor, locurilor şi comportamentelor umane în care NU se produce Schimbarea. Nodul de haos se accentuează. Răspunsul la întrebarea ce avem de făcut este foarte complex, delicat si presupune timp şi atenţie pentru a fi formulat. Tot ce pot spune sunt urmatoarele:

  • atenţie la ce simţiţi, la cum reacţionează fiinţa voastră la diferite teme/aspecte/întâmplări/situaţii/ştiri……; legătura dintre “un subiect” si holo-istoria voastră o face trăirea/percepţia/simţirea fiecăruia dintre voi – este personal, nu colectiv (adică nu contează “părerea” celui de lângă tine – fiecare cu contextul sau. Contează ce poţi tu recicla/conştientiza/vindeca cu acel prilej).
  • daca vă apucă judecata…, puteţi observa ce spuneţi/ce anume judecaţi şi veţi şti ce legătură străveche (dar foarte posibil si actuală) aveţi cu acel tip de comportament. Viata va arata realitatea definiţiilor/programelor care rulează în biosistemul vostru – deci amintiţi-vă proverbul: “gura voastră vorbeşte mai întâi pentru urechile voastre! Ascultaţi-o ce spune!”
  • fiţi observatori neutri dacă vreţi să contribuiţi la rezolvare, pentru că ştiţi foarte bine că nimic nu se rezolvă de la acelaşi nivel de vibraţie si ca gândurile, emoţiile şi sentimentele fiecăruia contribuie la calitatea subconştientului colectiv.
  • fiți voi S C H I M B A R E A! Dacă şi voi abordaţi ceea ce se întâmplă în toate aspectele vieţii- ÎN ABSOLUT TOATE – din perspectiva vechilor paradigme şi credinţe limitative, atunci chiar nu mai avem nicio şansă (alternativă în care eu nu cred!!!!).
  • nu mai decideţi voi soarta oamenilor fără să vi se ceară asta şi nu mai judecaţi pe nimeni, pentru că nu cunoaşteţi întregul tablou al contextului său. Ocupaţi-vă de voi si nu va abandonaţi linia de timp pe care aţi ales-o!
  • AVEŢI ÎNCREDERE IN VOI!!! Sunteţi puternici si frumoşi, ştiţi tot ceea ce trebuie să ştiţi! Conectaţi-vă cu Esenţa voastră, ascultaţi-vă sufletul! A VENIT VREMEA MULT ASTEPTATĂ!!!! Nu mai creaţi din frică/judecată! etc….!

Eu sunt conştientă că din TOT CEEA CE EXISTĂ fac şi eu parte, că în existenţă am făcut tot ceea ce acum nu îmi place la alţii: mi-am impus credinţa prin forţă, am manipulat, am acceptat că uneori mie îmi era bine pe când altora le-a fost rău, că luptând pentru dreptate m-am îndepărtat de dreptate…, că am acţionat şi reacţionat din orgoliu…., etc., că drumul meu a fost lung si presărat cu tot ceea ce acum observ că se manifestă exacerbat în toate aspectele/domeniile Vieţii. Mulţumesc Divinităţii, ajutoarelor mele şi îngerilor că am ajuns în clipa vindecării, că păşesc pe calea înţelepciunii şi mă străduiesc să valorific fiecare oportunitate pentru a-mi integra Unităţile de Luciditate pe care le-am pierdut de-a lungul vieţilor!

Sper să vă fi fost de folos.

Pe curând,

Elena Cociş