Dialoguri interioare (1)

Dialoguri interioare

Elena Cociș

Mai sunt două zile și se încheie încă un ciclu Tzolkim, iar sâmbătă la răsăritul soarelui debutează unul nou. Unii știu câte ceva despre înțelepciunea mayașă și Calendarul Tzolkin, alții nu știu. Dar, cu toții știți că în acest an se încheie mult mai multe cicluri decât mintea noastră poate pricepe, indiferent dacă suntem sau nu conștienți de ele. Important este să înțelegem că începând de sâmbătă vom fi pregătiți pentru trecerea spre anul de vibrație 1, an de noi începuturi.

(Cei care sunt interesați să cunoască energiile fiecărei zile cu calitățile pe care ni le dăruies, pot încerca un site pe care îl tot recomand, mai ales că este în limba română:

http://www.mayanmajix.com/TZOLKIN/DTRM/indexss.php)

Trăim vremuri extreme, deosebit de importante și relevante pentru viața care se instalează tăcut pe frumoasa noastră planetă. Gregg Braden (și nu numai el) ne demonstrează că nimic din ceea ce știm nu va mai exista în același fel pe Pământ. Se naște un nou mod de a trăi, o nouă epocă, mai bună și mai frumoasă, care se construiește pe alte principii și pe noi paradigme. Noi suntem chemați să ținem pasul cu aceste mărețe schimbări. Vrem nu vrem, aceste schimbări vor veni, indiferent dacă ne opunem sau nu. Va trebui să alegem dacă mergem pe calea normală, naturală a noilor energii sau dacă ne încăpățânăm să rămânem pe loc, așteptând să revină vechiul.

De curând Gregg Braden a scris o carte, Reziliența inimii, pe care a postat-o gratuit pe site-ul editurii Hay Hause.

http://www.hhemarketing.com/author/braden/course/2016/ebooks/Braden_Resilience-from-the-Heart.pdf

O găsiți în limba română pe site-ul meu în josul fiecărei pagini sub titlul Gregg Braden pdf.

http://elenacocis.ro/wp-content/uploads/2016/10/Gregg-Braden-Rezilienta-din-inima.pdf

Mulțumesc încă odată celor care au susținut financiar acest proiect. Bucurați-vă de acest dar și citiți cu inima deschisă.

Revin la subictul care m-a mânat spre “coala albă de hârtie” într-o asemenea zi și vă împărtășesc câteva gânduri.

*****

A sosit în sfârşit vremea Adevărului suprem. Cine este pregătit, cel care a mers constant pe Calea lui, acum culege roadele. Noua conştiinţă – care s-a născut după decembrie 2012 – se extinde constant şi blând spre toţi cei care au aşteptat-o viaţă după viaţă. Perioada de tranziţie a fost – şi mai este încă – susţinută de o vibraţie puternică căreia de multe ori i-am făcut cu greu faţă, dar care a avut drept scop îndepărtarea din structurile noastre interioare a tot ceea ce era vechi şi nepotrivit cu Noul Pământ. Această nouă energie nu face altceva decât să aducă claritate în tot şi toate. Putem spune fără tăgadă că am ajuns să trăim timpul clarificării!

Chiar dacă nu aţi mai practicat meditaţia sau vreo altă metodă prin care să vă scufundaţi în lumile interioare, chiar dacă nu aţi participat conştient la propriul proces evolutiv, eu cred că toţi cei care trăiesc conştient şi încearcă să se alinieze la principiile cosmoeticii, să întrupeze virtuţile divine, astăzi se pot bucura de locul în care au ajuns, de noua conştiinţă care se aşează tot mai deplin în Sistemul Vieţii pe Pământ.

Cel care are în mână această carte, indiferent de modul în care se raportează la el însuşi, indiferent dacă se percepe sau nu ca fiind parte dintr-un flux evolutiv, poate conştientiza că Raiul a coborât foarte aproape de Pământ (şi aleg să se îndepărteze de cei care nu pot vedea decât Iadul – generat de starea de victimă în care se afundă) şi îşi poate înţelege linia de timp pe care la nivel subtil au ales-o cu mult timp în urmă.

Am spune că tabloul este aproape gata, poate fi privit, desluşim clar priveliştea ce răsare din el, dar mai avem de făcut unele retuşuri, se mai pot pune anumite accente de culoare…. încă mai putem interveni şi corecta pentru ca imaginea să fie exact cea visată.

De acum în colo totul se schimbă cu o viteză uluitoare, energiile cosmice definesc tot mai profund noua lume, iar tot ceea ce ţine de vechi intră într-un soi de “trepidaţie autodistrugătoare”, se auto elimină, nu mai este susţinut la nivel energetic. Viaţa respinge tot ceea ce este distonant. Avem doar impresia că mai suntem pe graniţa dintre lumea veche şi cea nouă. În realitate…, am intrat complet într-o altă lume. Cu mult timp în urmă am ales destinaţia, am pornit de mult la drum, dar încă se mai aude zgomotul tărâmului vechi, pe care l-am părăsit, pentru că nu ne-am îndepărtat încă destul de mult de linia de demarcaţie. Ştim clar că nu mai este cale de întoarcere şi încercăm, de multe ori din răsputeri, să găsim noile sensuri, să alegem un ţinut în care să ne aşezăm în linişte şi pace.

Aş vrea să pot să explic asta. Voi încerca!

După cum bine ştiţi, trăim cu toţii punctul culminant al liniei noastre de timp. Am ajuns în momentul în care – dacă nu negăm sensul aspectelor care desenează viaţa noastră din acum – putem conştientiza cu uşurinţă care sunt punctele de creştere a conştiinţei din acest moment al existenţei. Avem nevoie de materiale noi, de aşezăminte noi, de alte resurse… şi nu în permanenţă ştim clar de unde să le obţinem şi cum să o facem. Mai avem de făcut ceva pentru a intra în armonie cu noi înşine şi nu prea ştim întotdeauna ce anume avem de făcut. Încă mai privim în toate direcţiile, ca şi cum am fi în intersecţie. Nu ne dăm cu uşurinţă seama că drumul este perfect definit şi că suntem acolo unde trebuie, unde este cel mai potrivit pentru noi ca să fim pentru că situaţiile concrete din viaţa de fiecare zi ne mai perturbă înţelegerea.

Provocările cu care ne confruntăm în viaţa cotidiană sunt unice pentru fiecare, deşi dacă privim în jur le observăm în anumite note şi la cei din jurul nostru. Dacă ne îndepărtăm puţin ca să vedem ansamblul, dacă ne dăm voie să fim observatori, vom vedea că într-un fel sau altul tot ceea ce nouă ni se întâmplă se manifestă şi la nivel colectiv. Toţi avem în esenţă aceleaşi nevoi. Trecem printr-o perioadă de frământări interioare atât de ciudate, încât nu-mi aduc aminte când am mai parcurs un astfel de drum într-un timp atât de scurt.În plan general suntem într-o nebunie totală: lucruri fără sens se întâmplă în toate direcţiile, răsturnări de situaţii…, bombe mediatice, escaladări de conflicte, crize financiare… Toate au o singură sursă: reziduurile interioare, agăţarea de trecut, ignorarea noilor paradigme, lipsa de fermitate în a ne respecta noul drum; operăm într-o lume nouă cu concepte şi atitudini vechi. Nu merge!

Oricare dintre situaţiile/obstacolele/provocările cu care ne întâlnim – la nivel individual sau colectiv – hai să le numim în mod convenţional puncte de creştere spirituală. Această redenumire ne ajută să trecem de la nivel general la particular, ne poate aduce mai clar în concret.

Dacă folosim sistemul informativ al biosistemului nostru (adică creierul unificat şi conectat la inimă) şi privim pe de o parte lumea şi pe de altă parte viaţa privată, ne dăm seama că într-o mare proporţie (hai să nu spun tot, pentru că nu este aşa), ceea ce se întâmplă în plan exterior, este o temă (mai severă sau mai blândă) prezentă şi în viaţa personală. O să spuneţi: ştiu, “ceea ce este în interior, este şi în exterior” – ceea ce este absolut adevărat şi bine cunoscut de toată lumea. Dacă aşa stau lucrurile, dacă această cunoaştere este deja integrată de conştiinţa noastră, este firesc să o folosim pentru a observa şi deci identifica acele aspecte personale – folosindu-vă de cele exterioare, care sunt de obicei mai vizibile – care reprezintă puncte de creştere spirituală.

* cred că este mai bine pentru noi dacă am înlocui, într-un anumit context, cuvântul evoluţie cu creştere spirituală, iar în loc de eveniment, situaţie, etc. să folosim cuvântul punct pentru a lărgi aria de interes şi a nu lăsa negarea sau sistemele de apărare să acţioneze inconştient.

Un punct de creştere conştienţială /spirituală este, simplist spus, un eveniment (situaţie, stare interioară) concretă cu care ne întâlnim la nivel personal şi pe care suntem puşi în situaţia de a-l transcede, a-l depăşi printr-o atitudine/acţiune (personală) ridicată la nivel transpersonal (sau invers, dacă vă este mai uşor). Indiferent dacă îl identificăm şi la nivel colectiv sau nu, ori de câte ori suntem în situaţia de a “rezolva”/înţelege un aspect existent, prezent într-un context determinat, dacă privim tabloul mai larg al vieţii personale putem găsi pârghia potrivită pentru a-l integra conştient într-un ansamblu ce a fost ales la nivel subtil, interior-profund.

Această abordare vă duce în situaţia de a afla că pentru a atrage resurse din (noua) linia de timp pe care aţi ales-o, trebuie mai întâi să o identificaţi şi să lăsaţi deoparte (să nu vă mai agăţaţi de…) ceea ce nu se mai potriveşte cu alegerea voastră.

Nivelul energetic, vibraţional al timpului pe care îl trăim înacum are o forţă uriaşă pentru a ne susţine să facem asta. Nu mai putem ascunde adevărul, indiferent cât de mult am dori noi să mai punem sub preş! Lumile se vor separa: unii aleg “Iadul”, iar alţii “Raiul”! Este o chestiune legată de Liberul Arbitru, de alegere conştientă, nu de simplă constatare sau contemplare. Observarea ne ajută la a ne calibra, a afla unde suntem, dar nu este suficient. Este vremea să înţelegem unde suntem doar ca să ne manifestăm opţiunea pentru ceea ce urmează – a acţiona, a ne asuma. Nu putem aştepta nimic de la Univers, pentru că nicio fiinţă din lumile non-fizice (fie că sunt din cetele îngereşti, fie dintre helpari sau alte civilizaţii cosmice) nu ne mai ajută voluntar, nu ne mai trec strada dacă noi nu o cerem.

Totul s-a schimbat! Noi am cerut şi am generat Schimbarea, iar acum trebuie să o consolidăm, să ne asumăm conştient acea linie de timp pe care am ales-o şi să ne comportăm în consecinţă. A venit vremea să separăm grâul de neghină şi să pregătim însămânţarea noii conştiinţe zi după zi, cu alte unelte şi cu alte ingrediente.

Susţinerea ghizilor noştri înseamnă acum că ei ne vor oferi o energie care să ne inspire în a obţine clarificări în toate acele sectoare ale vieţii în care mai avem puncte nearmonice, iar această carte ne este de folos pentru a ne arăta unde să căutam, ce calităţi (virtuţi) sunt încă pe lista noastră pe care am făcut-o pentru a ne identifica aşa numitele puncte slabe din existenţa noastră din acum. Cu toţii mai avem câte ceva la “de rezolvat”, mai avem încă lecţii nefinalizate, mai avem câte ceva de înţeles.

Dacă mergem mai departe şi nu ne împotmolim în starea de victimă, ajungem să ne împlinim visul, să ne întâlnim cu sensul vieţii, cu acum-ul, cu Esenţa noastră, cu partea îngerească, divină din noi, cu cel ce ştie totul, cu deschizătorul de drumuri, cu acea parte din noi care nu mai vrea să orbăcăie prin întuneric ţi se re-conectează la Lumina interioară, pe care o şi validează!

Pe curând,

Elena Cociș