Ştiinţa Spiritului – Lecţia 22:2

Stiinta Spiritului – Lectia 22:2 – Cicluri si unde, de Jordan Duchnycz

 https://www.youtube.com/watch?v=blYX6EhQBys

 Universul este infinit. Nu are început și nici sfârșit. Atât știința cât și religia privesc creația din perspectiva în care are un început.

Știința numește acest fenomen, Big Bang. Conform acestei teorii tot ce există în Univers a fost la un moment dat atât de comprimat încât încăpea într-o particulă infinitezimal de mică. Ceva ce noi am percepe ca unitate a explodat rapid și s-a extins peste tot, creând tot ce există în Univers.

Religia numește acest lucru Creație. Se presupune că Dumnezeu sau o entitate atotcunoscătoare și atotștiutoate, singurul cu o putere atât de mare, a creat tot ce există, în șase zile iar apoi și-a luat o binemeritată zi de concediu.

Haideți să ieșim puțin din cutie și să punem aceste 2 fațete ale monedei cosmice într-o vezica Pesci. Ca de obicei, ”dușmanii” care nu s-au înțeles niciodată au multe în comun. Ambele susțin că inițial Universul era o unitate care s-a extins. De asemenea, ambele susțin că lumina a fost un element important în creație. Dacă inițial, la începutul Universului am fost cu toții esența care a devenit tot, atunci ambele spun același lucru: cu toții provenim din aceiași sursă.

Stai puțin! Cum să înțelegem declarația de la început conform căreia Universul este infinit dacă ne gândim că a avut un început? Asta ne duce spre subiectul discutat azi: ciclurile. Despre asta vom vorbi…imediat după generic!

Cicluri sunt peste tot. Modul nostru de viață e format din cicluri: cicluri biologice și cicluri tehnologice. Ciclurile biologice sunt naturale și fac parte din procesul creativ al Vieții. Cele tehnologice au fost create de noi și se suprapun peste celelalte, devenind moduri în care noi măsurăm și înțelegem Realitatea.  Timpul este un exemplu perfect. Timpul, de sine stătător, nu există, nu e viu ci este doar o măsurătoare a altor cicluri. Puteți să vă gândiți la el ca la un instrument de măsurat. De exemplu, o oră reprezintă asta (vezi video). În trecut o exprimam altfel. ”Să ne adunăm la al doilea ciclu al lunii!”

Am mai discutat despre cicluri  așa că e mai ușor să mergem și mai profund. Dacă aveți nevoie de o recapitulare, uitați-vă din nou la Lecția 16 – Schimbarea erelor.

Să privim atent și ciclurile tehnologice. De exemplu, calendarele, secundele sau ciclurile de viață ale consolelor de jocuri video. Unele dintre ele, sunt interpretări ale unor cicluri naturale: rotirea Pământului în jurul Soarelui. Altele, ca de exemplu consolele jocurilor video au la bază lumea modernă, tehnologia actuală, economia, cererea și oferta.

Ciclurile biologice sunt naturale, interconectate și mult mai armonizate decât cele create de noi. Copacul nu stă să se gândească: ”Oare a venit momentul să fac fructe? Nu știu sigur?! Nu cred că o voi face pentru că mi-e teamă că nimeni nu va mânca fructele!” În natură, copacul pur și simplu face fructe. Prin designul natural, structura lui inerentă moștenită îi spune ce să facă.

Alte cicluri naturale sunt cele solare sau lunare. Mai avem cele 4 anotimpuri. Urși care hibernează. Dacă luați în considerare Lecția 16, ar arăta cam așa. (vezi video). În interiorul ciclurilor mari sunt cicluri mai mici. Ciclu nostru solar este împărțit în 4 anotimpuri. În interiorul lor se află toate celelalte cicluri ale Vieții de pe Pământ. Toate sunt interconectate așa că cicluri mici sunt influențate de cele mari și invers. Uneori pare că ciclurile mici nu le influențează pe cele mari. Să ne gândim totuși la ce s-a întâmplat pe Marte așa cum am reiese din seria Istoria Omenirii (Lecția 12). Nu spun că exact așa s-au petrecut lucrurile dar dacă acțiunile unei singure rase au schimbat istoria planetei distrugând-o într-un final, asta înseamnă că un ciclu mai mic a influențat un ciclu mai mare. E doar o idee!

Și corpul nostru are cicluri: respirația, ingerarea de lichide și mâncare. Aceste cicluri sunt mult mai grele pentru că noi decidem ce mâncăm, cât și unde dar asta ne influențează ziua. Din nou, ciclurile mai mici le influențează pe cele diurne, mai mari.

Interesat! Interacțiunea noastră cu cele 4 elemente este un ciclu constant. De exemplu, Focul este prana. Cu el interacționăm mai des decât cu respirația, apa și mâncarea. Observați că  cu cât aceste cicluri devin mai dense, au o frecvență mai mică: respiri mai des decât mănânci. Aerul e mai puțin dens decât mâncarea solidă. Așadar un ciclu mai dens are o durată mai mare. În timp ce inspiri, urci pe panta ascendentă a undei sinusoidale. Când expiri, cobori. Cu cît trece ziua, în fiecare oră sau secundă, respiri. Dacă creezi un tipar sănătos de respirație celelalte cicluri mai mari vor deveni, în mod natural, mai armonioase. Dacă îți schimbi ciclu de respirație astfel încât să se sincronizeze cu unul tehnologic – de exemplu poluarea sau obezitatea – obții unul mai puțin armonios din punctul de vedere al ordinii naturale. Unii numesc acest lucru boală – opusul unui ciclu natural care curge ușor. Bineînțeles, oricând poți corecta un ciclu nearmonios. Poate dura ceva vreme dar pașii mărunți făcuți în direcția bună te vor readuce în flux. Dacă îți începi ziua cu obiceiuri sănătoase restul zilei va curge mai armonios. Dacă te trezești la răsăritul Soarelui, parcurgi toată unda sa și ești mai conectat. Mie mi-a fost greu să fac asta pentru că îmi plăcea să dorm până la prânz.

Dacă stai și te gândești anumite lucruri se potrivesc unui anumit moment al zilei. Pisicile văd în întuneric așa că e logic că ele sunt animale nocturne. Mie mi-e greu să văd în întuneric fără ajutorul unui ciclu tehnologic (vezi video). Poate ar trebui să dorm. Lumina artificială este un ciclu de electricitate – un ciclu tehnologic.

În cicluri există impulsuri pozitive și negative. Prin pozitiv și negativ, mă refer la prezența a ceva și la prezența opusului acelui lucru. Să ne gândim, de exemplu, la un magnet: are un pol pozitiv și unul negativ. Unul atrage iar celălalt îndepărtează. Plus și minus. Masculin și feminin. Mulți oameni cred că negativ înseamnă rău iar pozitiv bine. Nu e chiar așa. Vom aborda acest subiect, spre sfârșitul clipului.

Un mod mai potrivit de a aborda lucrurile este: feminin și masculin. Pozitiv este masculin, negativ este feminin. Nu vă gândiți la faptul că pozitiv este bine iar negativ este rău. Femeile sunt minunate. De fapt, din punct de vedere al sexului, cu toții avem energii masculine și feminine. Este esența primitului și dăruitului. Cel mai bun exemplu pe care vi-l pot da, este ziua și noaptea. E atât de simplu.

Atunci când nu permitem ciclurilor să curgă natural, creăm lucruri care ne fac să ne simțim inconfortabil. Uneori le numim lucruri pe care nu ni le dorim. De fapt, e mai mult un scurtcircuit în ciclu sau o buclă. O buclă pozitivă sau negativă care se repetă pe sine însuși. Nu ar trebui să fie o buclă ci o împletire a energiilor feminine și masculine. Asta creează infinitul, unitatea pe care o simțim și de care vorbim.

Înainte am mai făcut legătura între cicluri, această figură și structura ADN-ului. Acesta este setul de instrucțiuni care creează ființa noastră. Pe măsură ce cunoaștem și înțelegem mai bine aceste instrucțiuni, putem să transcendem perspectiva tridimensională pe care o avem asupra Realității și să ajungem la o viziune a cauzalității interconectate dintre toate planurile existenței. Totuși e ceva la care trebuie să fim atenți: înțelegerea și cunoașterea nu înseamnă neapărat același lucru. Așa cum copacul face ce face fără să aibă nevoia să înțeleagă, fără un creier ca să vorbesc așa. Înțelegerea nu e necesară pentru a urma instrucțiuni. Asta înseamnă că uneori creierul blochează fluxul natural curgător al ciclului, al cunoașterii naturale care vine din inimă. Am ceva important de împărtășit cu voi, apropo de acest subiect. Unor oameni le place să vorbească despre Viață din perspectiva New Age-ului, conform căruia totul este iubire și lumină și dacă ne gândim că suntem fericiți, tot timpul, totul va fi bine. Îmi dau seama că și eu am promovat, în primele lecții, ideea asta. Ideea nu e greșită dar nu e decât o parte din toată ecuația – jumătate de ciclu. Vă aduceți aminte că fără cealaltă jumătate de ciclu se formează o buclă. Gândiți-vă la un râu: dacă construiești un baraj ca să îi restricționezi cursul, de o parte totul va seca și va muri din cauza deshidratării iar în partea cealaltă totul se va îneca și va forma o buclă care va crește până se va răbufni. Așa că e bine să ne străduim să creăm o viață plină de bucurie și fericire dar dacă lucrurile nu merg bine, verificați dacă acest lucru face parte dintr-un ciclu natural sau dacă nu cumva, ați intrat într-o buclă. Dacă ne mințim și ne prefacem că bucla este fluxul dar, de fapt, nu este, ne limităm abilitățile de transmutare și de creare a ceva nou în loc. Urmează fluxul!

Înțelegeți ce vreau să spun? Hai să o spun și altfel ca să fiu sigur că ați înțeles pentru că este extrem de important.

Uneori lucrurile merg bine iar uneori nu. Nu e vina voastră dar sunteți un factor declanșator al cauzei, care influențează ciclul. Dacă ați observa ciclurile, ați fi conștienți de ele atunci ați putea acționa, v-ați putea asuma responsabilitatea și ați putea reacționa potrivit. Asta înseamnă să fii creator.

Tocmai am afirmat că negativ și pozitiv nu înseamnă rău și bun. În exemplul pe care îl voi da, voi înlocui pozitivul cu bine și negativul cu răul. Când spun „bine” mă refer la lucrurile care ne fac să ne simțim bine și pe care ni le dorim iar când spun „rău”, mă refer la lucruri care nu ne fac să ne simțim bine și pe care nu ni le dorim. Faceți-mi pe plac, deși e posibil să vă deruteze puțin. Uneori lucrurile chiar merg bine și vă simțiți ca pe creasta unui val. Când sunteți în spațiul asta, vă e ușor să vă mișcați și să fiți creator. Când sunteți la baza unui val, lucrurile nu merg bine e mai ușor să mergeți într-un spațiu din dimensiunea a patra și să vă spuneți: ”Totul este perfect și conform ordinii divine!”. Din perspectiva 4D este adevărat. Pentru că există în acest moment, e conform ordinii divine și perfect. Totuși manifestarea în 3D nu e excelentă. Ar putea deveni excelentă dar e nevoie de timp, efort și energie concentrată pentru a fi tansmutat în ceva excelent. E nevoie de antrenament pentru a învăța cum să faci să curgă energia pozitivă de pe creasta valului prin energia negativă, în loc să creezi o buclă. Când lucrurile sunt perfecte și conform ordinii divine dar ignorăm buclele sau chiar le creăm doar ca să justificăm barajele pe care le construim pe râul sentimentelor bune, de fapt inhibăm fluxul care ne duce mai departe. Asta ne limitează capacitatea de a acționa și în final, ne alegem cu un sandwich plin de gunoi. Iată analogia: Sam face un sandwich delicios cu pâine, roșii, avocado, arpagic, ardei și ciuperci portobello fripte. Asta este un sandwich excelent! Acum să presupunem că pune și niște gunoi, în sandwich. Mai e bun acum? Chiar e cineva care și-ar dori să mănânce sandwich-ul asta? E perfect și conform ordinii divine dar cu siguranță nu este delicios! Nu îmi pasă cât de delicioase sunt celelalte ingrediente dacă ai pus gunoi în sandwich atunci e un sandwich gunoi! Nu contează cât de proaspete sunt ingredientele sau gunoiul. Nu e ceva ce ne-am dori să mâncăm! Morala acestei povești e că dacă sandwich-ul vostru are și gunoi, dacă în viața voastră e ceva perfect dar nu excelent, nu lăsați lucrurile așa. Aflați despre ce e vorba, de ce este așa apoi faceți ceva să-l schimbați în ceva ce vă doriți cu adevărat. În acest proces de alchimizare putem crea schimbări remarcabile pe această planetă. Dacă toți am lucra din acest spațiu, am schimba Pământul peste noapte. Indiferent de cum îi spui – Mc`Donalds, scurgeri de petrol, gropi de gunoi – modul de  viața pe care noi l-am creat, pur și simplu, nu funcționează. Cred că vorbesc în numele tuturor, când afirm că toți am putea fi altceva. Magic. Mai armonios cu noi înșine și cu mediul înconjurător – curățenie, vehicule zburătoare, centre spirituale, orașe în nori, călătorii interstelare și infinitatea de posibilități ce reies de aici. Totul e un ciclu.

Ok! Marele final! Răspunsul la întrebarea de la început. Cum se face că Universul infinit are un început? Simt că deja v-ați dat seama. Este un ciclu! Nu știu cum arată exact dar pot să împărtășesc cu voi unele idei. Fiecare ciclu se sfârșește după care începe unul nou. Sau poate e doar vechiul ciclu care merge mai departe? Unele teorii despre Univers afirmă că la un moment dat era ceva mare, imens care s-a contractat într-un punct mic, în unitate, după care s-a extins rapid, din nou. Deși astăzi nu puteam vedea deocamdată, rămășițele universului inițial puteam observa începutul ciclului din care facem parte. Chiar e interesant! Dacă Universul este infinit, cum se face că noi trăim într-un spațiu finit? Care este scopul Vieții? Să combine finitul cu infinitul pentru a crea ceva nou, o nouă înțelegere despre noi însine?!

Ne vedem data viitoare!