Tom Kenyon – Programul AHA

Dragii mei,

În ultimul său articol intitulat “Invocarea Lumilor gândirii spirituale şi Observaţii asupra Cântecului noului Pământ” publicat în luna iulie (aveţi traducerea acestui articol în arhiva noastră), Tom Kenyon ne recomandă să revedem o înregistrare ceva mai veche – dar foarte actuală şi importantă – pe care ne-o oferă gratuit pe site-ul său:

https://tomkenyon.app.box.com/s/86hpbwnlzpt7g7lmm2la

https://tomkenyon.app.box.com/s/umn3nm9h7cuf684xgp8m

Vă dăruiesc cu drag traducerea acestui program.

TOM  KENYON – Programul AHA

Ceea ce aş vrea să fac cu voi în următoarele două ore este să vă conduc în tainele neuropsihologiei ca stări mistice ale conştiinţei şi autovindecării. Aşadar, ne vom apleca asupra acestui aspect cu două abordări diferite: tradiţiile mistice şi neuroştiinţa occidentală. Asocierea lor pare puţin forţată, dar e o sinergie interesantă când cele două abordări sunt analizate împreună şi vom explora acest lucru. Este în ordine să vă deschideţi ochii când vă spun, pentru a vă asigura că este doar o singură persoană pe scenă, pentru că unele sunete sunt destul de ciudate. Dar important este ce se petrece în interiorul vostru prin conştientizarea locului unde se petrece acţiunea. Mă refer la faptul că suntem precum tipul care livrează pizza. Voi începe cu un sunet scurt (care simbolizează pacea), pentru a ne aduce pe toţi la un loc, în acelaşi spaţiu, iar apoi voi vorbi despre neuropsihologie şi despre ceea ce a descoperit neuroştiinţa în legătură cu creierul, dar şi despre perspectiva mistică, iar mai apoi vom intra într-o sesiune extinsă de sunete, pentru a explora aceste stări.

Deci voi începe cu Gayatri Mantra, care este una dintre cele mai vechi mantre care ştim că există pe planetă şi care, de fapt, ca tradiţie, este o mantră hindusă, în timpul încântării căreia, atenţia este în Ajna, care se afla la un inch deasupra rădăcinii nasului, adică 2,54 cm., dacă sunteţi din Europa şi folosiţi un sistem metric. Şi este un punct foarte interesant, pentru că Yoga Kundalini spune că acesta este unul dintre punctele forte ale conştiinţei şi, în termenii neurostiintei, este şi locul unde se afla glanda pituitară şi hipotalamusul; glanda pituitară este un regulator-maestru al funcţionării celorlalte glande din organism. Şi aici avem prima similitudine între ceea ce spune ştiinţa occidentală, considerând-o o parte foarte importantă a creierului, şi ceea ce spun tradiţiile mistice ale Indiei, şi anume că aici trebuie să ne concentrăm atenţia în timpul anumitor meditaţii.

Luaţi-vă tot timpul de care aveţi nevoie pentru a rămâne în lumea voastră interioară chiar şi atunci când eu vorbesc, iar dacă aveţi nevoie de şi mai mult timp, vă rog simţiţi-vă liberi să vă rămâneţi cu ochii închişi. Oamenii au ritmuri diferite de conştientizare a lumii interioare şi de conştientizare a lumii exterioare. Aşadar, staţi cu ochii închişi cât timp este necesar pentru voi.

Deci, voi vorbi despre mantra lui Kwan Yin. Kwan Yin este una dintre Zeiţele Compasiunii, iar aceasta mantră înseamnă Slăvire măreţei Kwan Yin, ceea care aude suferinţele lumii. Şi aş vrea să ajung la puntea dintre tradiţiile mistice, spirituale ale lumii şi ceea ce ştim din neuroştiinţa modernă. Şi de asemenea, pentru a vă oferi nişte instrumente ce vă vor facilita intrarea în următoarea parte a muncii noastre, care va fi o sesiune de sunet de lungă durată. Şi voi numi aceste meditaţii mai degrabă Explorări prin intermediul Sunetelor decât Meditaţii cu Sunete. Pentru că, de îndată ce cineva spune meditaţie, aceia dintre voi care meditaţi vor avea imediat un obiectiv în minte şi, bineînţeles, există posibilitatea unui eşec. Şi dacă aveţi criticul interior, este un minunat câmp fertil pentru critică de sine. Deci explorarea este ceva fără limite, în care nu aveţi nimic de obţinut, trebuie doar să experimentaţi cu inocenţa ceea ce se întâmplă când sunetele interacţionează cu câmpul vostru.

Aş vrea să vorbim despre neuroştiinţa şi ceea ce a dezvăluit ştiinţa în termeni de emisfera stângă şi emisfera dreapta. Deoarece chiar aici este locul unde putem arunca o privire asupra modului în care tradiţiile mistice folosesc sunetul şi mantrele şi alte metode pentru a intra în ceea ce ştiinţa occidentală numeşte stări modificate de conştiinţă. Şi acum voi face o metaforă şi voi ajunge la stările emisferei stângi şi ale celei drepte, dar, pe măsură ce voi începe să fac asta, vom avea o dilemă, pentru că mâna mea dreaptă este mâna voastră stânga şi mâna mea stânga este mâna voastră dreapta. Aşadar, când doi oameni se întâlnesc, apare în mod automat percepţia relativităţii. Aşa că voi încerca să-mi aduc aminte în ce parte a scenei mă aflu, spre binele vostru. Deşi aceasta este partea mea dreaptă, pe care o voi considera emisfera stângă, şi când mă voi muta aici, voi fi în emisfera dreaptă. Şi există două câmpuri de energie distincte care procesează, este ca şi cum ai avea două creiere în capul tău. Deci în partea stânga este locul în care se afla logica şi limbajul. Acum eu vorbesc limba engleză, dar creierul vostru interpretează, urechile voastre primesc doar o vibraţie a sunetului care pătrunde în căile acustice auditive spre creier şi acolo limbajul capătă un înţeles (aici, în partea stângă, pentru majoritatea oamenilor). Şi primeşte un limbaj, nişte sunete care creează sensuri, deci voi creaţi înţelesuri din ceea ce spun eu şi totul se explică aici, în emisfera stângă. Emisfera stânga este logica, ei îi place concordanţă, ordinea şi nu-i plac lucrurile dezordonate.

O altă poveste e aici, în emisfera dreaptă. Emisfera dreaptă nu poate să vorbească sau să mimeze, dar, de dragul comunicării, eu voi vorbi; când sunt aici, în emisfera dreaptă, nu există niciun limbaj, iar când procesezi din emisfera dreaptă, nu poţi articula. Pentru a articula experienţele emisferei drepte, trebuie să treci printr-un interesant şir de fibre, prin mijlocul unui loc numit Corp Calos, situat între emisfera stângă şi cea dreaptă, pe care le leagă între ele. Şi există metode care permit ca intuiţiile din emisfera dreaptă să poată fi comunicate şi traduse în limbaj, iar acest lucru determina creştea IQ-ului măsurabil (coeficientul de inteligenţă) şi a creativităţii. Şi dacă sunteţi interesaţi de minunată munca a doctorului Win Winger, atunci căutaţi-l pe Google. Marele zeu Google, cu infinitele sale algoritme, poate răspunde întrebărilor voastre. Doar scrieţi Dr. Win Winger şi Proiectul Renaissance…şi veţi găsi o mulţime de materiale. Dar am aflat din ştiinţa ca majoritatea oamenilor au tendinţa de a avea una din emisfere dominantă. Este extreme de benefic atunci când cele două emisfere acţionează împreună (intuiţia şi logica împreună!). Alt lucru care se întâmplă aici, în emisfera dreaptă este paradoxul, unde emisfera dreaptă este Acasă atunci când mai multe lucruri sunt adevărate simultan, ceea ce nu e adevărat în emisfera stângă. Emisferei stângi îi plac lucrurile aflate în ordine. Atunci când lucrurile devin prea paradoxale, totul  este gri şi încâlcit, iar emisfera stângă devine puţin iritată.

Emisfera dreaptă: “Nici o problemă!” Se cufundă în adâncimile paradoxului pentru că acolo sunt lucruri noi care abia aşteaptă să fie descoperite.

În emisfera stânga: “Nu cred că asta e posibil!” Iată, deci, această luptă interesantă pe care mulţi dintre noi o experimentam.

Deşi nu e adevărat, cultura noastră a presupus că bărbaţii sunt mai mult logici şi femeile sunt mai mult intuitive. Acum ştim că acest lucru nu e adevărat. Nu are nimic de-a face cu sexul, ci cu metoda prin care procesează creierul. Dar un lucru este adevărat, şi anume că femeile au, nu doar acum, ci în general, au mai multe fibre nervoase în Corpul Calos decât bărbaţii. Bărbaţii respira …mmm…haaaaaaa…şi când spun respiră, mă refer la faptul că am lucrat ca psiho-terapeut un sfert de secol şi am observat că atunci când oamenii ajung pe teritoriul emoţional, încetează să respire. Iar când un client nu mai respiră, îi spuneam: “respira!”.

Şi iată ce se întâmplă cu voi acum, în acest moment: noi suntem persoane distincte, (250-300 de oameni, nu ştiu exact câţi suntem în această sală), dar, totodată, la un alt nivel, sutem un singur organism. Şi când spun ceva ce declanşează emoţii reprimate, o parte îşi vor pierde respiraţia, iar atunci vă voi spune să respiraţi. Doar luaţi o gură de aer şi relaxaţi-vă, pe măsură ce expiraţi, şi vă veţi mişca pe mulţime de scene, printr-un important teritoriu.

Să revenim la cultura noastră care spune că bărbaţii sunt mai logici şi femeile mai intuitive, şi vreau să stabilesc ca asta nu are de-a face cu sexul. Ştiu unii bărbaţi care sunt foarte intuitivi şi emoţionali şi unele femei care sunt foarte logice şi ştiu cum să ia o poziţie tranşantă. Deci vorbesc despre asta în termeni metaforici, şi aduceţi-vă aminte că aceasta este partea stângă, că aici se află localizat limbajul, ca secvenţelor logice le plac lucrurile în ordine. Aici este partea intuitivă, confortabilă cu paradoxul şi cu lucrurile dezordonate.

Să ne imaginăm un cuplu, un bărbat şi o femeie, iar bărbatul, bineînţeles, conduce maşina. Acum, cred că suntem într-o situaţie interesantă în termeni de microcosmos şi macrocosmos, adică în privinţa vieţilor şi relaţiilor şi a întregii noastre culturi. Pentru că eu cred că bărbaţii au condus vehiculul conştiinţei în ultimii  peste 2000 de ani şi ştim unde ne-a adus acest lucru. Suntem într-o mare belea. Dar soluţia vine de la integrarea celeilalte părţi a noastre în noi înşine. Şi cred că acest exemplu întăreşte deosebirile dintre emisfera dreaptă şi cea stângă.

Aş vrea să ştiu câţi dintre voi v-aţi clasifica ca în esenţă sunteţi logici în procesarea informaţiilor? Văd doar câteva mâini, nu vă temeţi să ridicaţi mâna.

Ha ha! Bună! Eu sunt Tom Kenyon şi sunt o persoană cu emisfera stângă dominantă. Ha ha ha ha ha ha! Şi logica are valoarea ei în a secvenţializa. Ştiu că mulţi dintre voi sunteţi profund intuitivi şi vă întrebaţi când mă voi opri din vorbit şi voi trece la partea cu  sunete….îmi pot pune centura de siguranţă şi am porniiiiiiit !!! Ha ha ha ha!!  Dar credeţi-mă, dacă am fi toţi la bord, am merge mai departe cu toţii că unul singur. Şi de aceea susţin această conversaţie, pentru că ea are un scop.

Deci, vom merge într-o excursie imaginară şi, înainte de asta, bărbatul ia o hartă cu locul către care se îndreaptă. El măsoară exact distanţele şi determină matematic când vor fi pauzele de mers la baie. Ha ha ha! Observaţi că nu este nici o legătură între procesarea din emisfera stângă şi restul corpului. El nu ia în calcul ritmurile corpului. Vom lua o pauză de mers la baie la 3,5 mile, iar dacă cineva vrea să facă pipi după aceea, va trebui să mai aştepte încă 100 de mile. Deci are harta şi ştie încotro vrea să meargă. Deci merg cu maşina, vajjjjjj, conduc de-a lungul drumului şi ajung la un capăt de drum înfundat, fiindcă drumul este în lucru. Drumul care era cândva acolo acum nu mai există. Şi la fel este şi cultura noastră. Este blocată. Să o ia la stânga – 50% şanse, dreapta – tot 50% şanse de a allege direcţia corectă; emisfera stângă deja calculează: 50% – corect şi  50% – incorect, şi nu contează ce face, oricum a dat-o în bară. Ha, ha, ha, ha ! Stă acolo într-o confuzie totală, partea stângă a creierului e într-un mare dubiu).  Trebuie să fie o metodă pentru a discerne, pentru că una din cele două emisfere să aleagă măcar cu 1% mai corect decât cealaltă….şi rămâne blocat! Şi recunoaşte: “Nu ştiu încotro să merg!”

Soţia lui este alături, priveşte în cealaltă parte a câmpului şi spune: “Nici o problemă!” Se centrează şi adulmecă pe ici pe colo, şi ajunge la partea stângă a creierului, partea profundă a înţelepciunii corpului.  Ea poate să miroase florile de la o distanţă de 5 mile, şi ştie că albinele adună polen: “Mmm da, este un loc minunat!” Simte un miros ce-i aminteşte de o rafinărie şi spune: “Nu, nu-i bine.” Şi intuieşte că ar fi bine să o ia spre stânga. Dar nu se încrede neapărat în mesajele corpului ei, deoarece cultura noastră ne-a  răpit posibilitatea de a beneficia de înţelepciunea corpului nostru.

Şi, doar pentru a fi sigură, deschide torpedoul maşinii şi scoate trusa cu Esenţe de îngeri, (ha ha ha..) pentru că tocmai a participat la un semniar şi ştie că îngerii o pot ghida. Ha ha ha ha… Ea o deschide, şi partenerul ei spune: “Ce naiba faci…?! “  Ea, scanează, wooo, wooo, lumina mov, lumină albastră, lumina galbenă, woo woo , wwuuuoo, şi spune: “Bine…, vom ştii imediat..”, deschide sticluţa, miroase o dată, şi chakra coroanei face pppffffoooo :)))) pppfuuuummm, e la 60 de mile deasupra planetei, priveşte în jos, acolo sunt munţii Himalaya – acolo este locul unde ar vrea de fapt să meargă – , dar iată locul unde trebuie să meargă. Şi revine în corpul ei prin chakra coroană , închide capacul, pune sticluţa înapoi în cutie şi spune: “Ia-o la stânga.” (Ha ha ha!!).

El: “De ce?” (Ha ha ha ha haaa !!) Spune-mi cum ai ajuns…la concluzia asta ?!?

Iar apoi, a spune ceea ce pe mulţi bărbaţi îi înnebuneşte: “Am o premoniţie.” (Ha ha ha ha!!)

El: “Cum adică ai o premoniţie?!” (Ha ha ha ha!!) Spune-o în cuvinte!!

Ea: “Nu pot spune.” (ha ha ha) “Am mirosit ceva spre stânga.” (ha ha ha ha) “Şi apoi am mers la Gabriel (Arhanghelul) şi el a mers sus, sus, deasupra planetei… (hahhaha)

El: “Draga mea, ţi-ai luat medicamentele?”

Ea: “…Şi el mi-a arătat calea.”

Cam aşa acţionează cele două emisfere, iar cultura noastră priveşte foarte suspect ceea ce se petrece aici, în emisfera dreaptă. Eu numesc ceea ce se-ntâmplă aici în emisfera dreaptă Woo-Woo Land/Tărâmul Woo-Woo. :))) Pentru că în acest tărâm woooohoooo, lucrurile nu sunt soooliiiideee, :)))) eu sunt energiiiieee, eu sunt infiniiiiitaaateeeee şi dincolo de ea…

În emisfera stângă, lucrurile sunt solide şi este un anume fel de a fi şi de a face lucrurile. Deci cultura noastră priveşte ceea ce se întâmplă acolo, în Tărâmul Woo-Woo, cu mare suspiciune, pentru că nu ştie ce comori se afla acolo.

Eu nu cred că soluţia problemelor omenirii este aici, în Woo-Woo Land, deşi sunt unii care cred asta. Intrii în lumină şi în nori şi totul va fi bine. Eu nu cred asta. Dacă spun ceva care nu are niciun sens pentru voi, vă sugerez să aveţi alături ceea ce eu  numesc, “cutia imaginară”. Ceea ce înseamnă că dacă spun ceva ce nu are sens pentru voi, aruncaţi-l în cutia imaginară. “Bum!”… nu vă gândiţi de două ori.

Nu cred că ar trebuie să acceptăm vreodată ce spune cineva, indiferent ce calificare sau autoritate are, indiferent pe cine reprezintă. Fiecare dintre noi trebuie să filtreze informaţiile prin logica noastră, prin propriul sistem de valori şi propria experienţă de viaţă. Iar apoi dacă ele au sens, experimentaţi-le şi vedeţi ce s-ar putea întâmpla. Dacă nu are sens pentru voi, aruncaţi-le în cutie (e vorba de un dispozitiv mental, deci nu trebuie să vă luptaţi cu spusele mele.

După cum am spus, ştiinţa este foarte suspicioasă în privinţa acestui teritoriu al emisferei drepte, dar aici se află unele dintre cele mai fascinante enigme ale culturii noastre. Ştiinţa este considerată a fi semizeul. Care este de asemenea, creaţia şi gândul, iar gândul este considerat cea mai desăvârşită creaţie a Universului. Ghiciţi ce parte a creierului a creat acest gând? Ha ha ha ha ha! Aici!

Dar când te uiţi la istoria ştiinţei, soluţiile la problemele ştiinţifice au fost deseori găsite aici, pe Tărâmul Woo-Woo.

De exemplu, chimistul german Kekule, care a descoperit inelul Benzenului, a povestit că s-a tot zbătut să afle care este structura moleculară a acestuia. Şi s-a tot zbătut iar şi iar, până când, într-un final, a ajuns la un rezultat în timp ce dormea, în vis. Şi ce sunt visele? Uşi către Tărâmul Woo-Woo. Iar în vis, pe Tărâmul Woo-Hoo, el a văzut un uriaş şarpe de lumină care îşi mănâncă singur coada, symbol ce se regăseşte sub numele de Ouroboros în cunoaşterea alchimică străveche. Iar când s-a trezit, a spus: “WOW! Asta e structura benzenului!”

Dar ceea ce l-a făcut pe el un geniu a fost mai apoi tradus în limbajul matematic şi mai apoi ghiciţi ce, a avut absolută dreptate!  Deci a descoperit structura benzenului prin intermediul unui vis.

Structura AND-ului a fost descoperită tot printr-un vis. Einstein a afirmat că Teoria relativităţii a ajuns la el prin fantezii creative.

Una dintre poveştile mele preferate este despre geniul pe nume Itzhak Bentov, care a scris o carte scurtă, cu titlul: “Stalking the Wild Pendulum/Potrivirea pendulului sălbatic”, o carte minunată (ador cărţile scurte, pentru că am impresia că obţin rapid ceva; când e prea stufoasă, spun: “Of, Doamne, cât de mult e de citit, uite cât mai am de parcurs din ea…”). Dar aceasta e o carte scurtă, plină de perspective minunate asupra conştiinţei şi a ştiinţei. În fine, Itzhak Bentov a fost genial, atât de genial, încât putea privi schiţa unui motor şi se ducea în viitor. Asta e obiectivitatea experienţelor lui, şi ştia ce fel de probleme poate întâmpina şi ce parte a motorului va ceda şi sub ce presiune. Aşadar, cei care-i urmăreau activitatea au văzut ce abilităţi are şi se minunau: “Itzhak, cum ai prevăzut asta?” Ei bine, el a descoperit toate astea intrând pe Tărâmul Woo-Woo, dar nu putea vorbi despre asta în public, aşa că le-a răspuns: “Matematică”. Şi a trebuit să lucreze invers, de la rezultat către ecuaţie, o ecuaţie pe care apoi o putea demonstra. Era o persoană extraordinară. Multe dileme ştiinţifice au fost rezolvate intrând în Woo-Woo Land.

Deci, incursiunea în Tărâmul Woo-Woo este aaa…simplă, o experienţă mentală a unei fluidităţi mai mari. În fizica cuantică, avem particule şi unde. Şi atunci când te afli în activitatea emisferei stângi, ai tendinţa de a vedea lucrurile ca pe nişte particule, cu limite separate şi distincte, iar când eşti aici, în Woo-Woo Land, lucurile devin asemenea undelor. Şi poţi avea experienţa unor fenomene extrem de neobişnuite, iar sunetul poate schimba fiziologia creierului în unde puternice. Iar una dintre undele care pot face asta este prin schimbarea dominantei emisferelor, pentru o procesare mai îndelungată prin emisfera dreaptă, prin tipare de sunet. Studiul psihoacusticii arata clar că anumite tipuri de sunete vor face creierul să treacă în starea de intensificare a activităţii alfa şi beta, înclinându-l spre procesarea informaţiilor în emisfera dreaptă. Iar atunci, apar perspective neobişnuite. Şi cum realizează asta? Prin sunete pure!

Bolul de cristal emite un sunet pur, atunci când sunetele mele sunt fără mantre; în cazul sunetelor însoţite de mantre, dacă nu înţelegeţi mantra, este un sunet pur, dar dacă înţelegeţi matra, emisfera stângă intervine puţin, pentru că ştie la ce se referă mantra. Când este vorba de sunete pure, şi mă refer la faptul că sunt sunete fără limbaj, această parte a creierului, partea stângă, la majoritatea oamenilor, începe să-şi reducă activitate, iar partea dreaptă devine ca un pom înflorit. Acest lucru a fost demonstrat prin scanarea animalelor şi este absolut verificat; ştim ce se întâmplă când sunetul fără limbaj ajunge în emisfera dreaptă: ea începe să-şi multiplice conexiunile neurologice. Iar apoi, toate aceste tipuri de dezvăluiri neaşteptate încep să apară, dezvăluiri despre anumite probleme pe care le-ai putea avea: autovindecare, călătorii către alte aspecte ale conştiinţei tale s.a.m.d.

Dacă emisfera stângă e dominantă, veţi avea tendinţa să respingeţi ceea ce am spus. Deci acum le vorbesc celor care au emisfera stângă dominantă, şi le voi explica puţin despre Woo-Woo Land şi îi voi aduce într-o scurtă stare de pace şamanică, indusă de diferite instrumente muzicale folosite de milenii şi de o tobă şamanică, iar apoi vom experimenta acel teritoriu, vom ieşi în afara noastră şi  vom vorbi puţin despre această sesiune acustică, acesta fiind modul în care vom planifica unde anume vom merge.

Când sunt emise sunete pure, fără limbaj, emisfera dreaptă se deschide şi au loc aceste tipuri de experienţe, care sunt asemenea viselor şi pe care eu le numesc vise lucide. Pentru că, literalmente, creierul vostru… dacă l-am conecta la un electroencefalograf, creierul ar începe să producă activităţi similare cu cele ale unei stări de visare. Şi în acea stare de visare, totul este posibil, lucruri care în mod normal nu se întâmplă. De exemplu: dormi, visezi şi ceasul începe să meargă înapoi, acele încep să meargă înapoi, în loc să meargă înainte. Acesta este un semnal al minţii inconştiente, iar acum te duci înapoi în timp. Nu e nici o problemă, aici, în Woo-Woo Land, în vise, meditaţii sau în timpul aceste explorări cu ajutorul sunetelor.  Pe de altă parte, în emisfera stângă, ştiţi că ceasurile nu merg înapoi, iar dacă te trezeşti într-o dimineaţă şi vezi că ceasul merge înapoi, ştii că este ceva în neregulă cu ceasul şi îl vei duce la reparat. Dar dacă se întâmplă într-un vis, nu e nicio problemă.

Aşadar, aceste experienţe pe care le-ai putea avea pe măsură ce vom face aceste explorări acustice, ar putea fi ca într-un vis, şi ceea ce vă sugerez eu este că, în primul rând, să le trataţi ca pe nişte vise. Şi să înţelegeţi că ştim de la Ştiinţa Inimii ca creierul vostru că începe să producă activităţi asemenea viselor în prezenţa sunetului pur, fără limbaj, în special dacă are alte caracteristici, cum ar fi un model repetitiv de sunete. Aceia din voi a căror emisfera stângă e dominantă ar trebui să ştie că…. sunt două lucruri de făcut: când emisfera stângă vorbeşte şi analizează, mulţumiţi-i pentru ceea ce vă împărtăşeşte. Îi puteţi spune: “Îţi mulţumesc că mi-ai împărtăşit toate astea!” Pe măsură ce creierul stâng va vorbi şi va vorbi şi va vorbi…câţi dintre voi aveţi minţi active vorbăreţe ? Minunat! Aţi observat că nu puteţi să-i spuneţi să tacă? Dacă îi spuneţi să tacă, devine şi mai activă. Deci problema este că trebuie să faceţi un fel de jiu jitsu psihic cu mintea vorbăreaţă. Doar lăsaţi-o să vină, nu e nici o problemă, şi lăsaţi-o să treacă prin voi, nu-i opuneţi rezistenţă, lăsaţi-o să termine de vorbit. Apoi realizaţi că, pe măsură ce sunteţi în mijlocul experienţei, mintea vorbăreaţă este ceea ce veţi vedea/experimenta. Această activitate a minţii vine de la un set de neuroni de aici, din partea stângă a cortexului cerebral, care este de mărimea unei monede. Acelora dintre voi care simt nevoia de a deţine controlul şi cărora le place să controleze lucrurile în viaţa lor, iată este un alt mod de a privi această tendinţă: veţi lăsa un grup de neuroni de mărimea unei monede să-i comande întregului creier? Dar dacă încercaţi să dominaţi emisfera stângă, nu va funcţiona, trebuie doar s-o lăsaţi în pace, să vă relaxaţi şi s-o lăsaţi să-şi facă treaba.

Există un maestru Dzogchen în viaţă, pe nume Sogyal Rinpoche, care preda o tehnică minunată pentru mintea vorbăreaţă. El spune că ea este ca un cal sălbatic şi că nu-l limitezi, ci îi laşi mai mult spaţiu, spaţiu liber. Trebuie să o laşi să umble unde vrea, dar să-ţi păstrezi o parte din conştiinţa atentă la sunete, lăsând mintea să termine de vorbit, fără a-i mai acorda prea multă atenţie. Doar concentraţi-vă pe vibraţia sunetului pe care o auziţi şi pe ceea ce se întâmplă cu corpul…şi în cele din urmă, calul devine curios… de ce nimeni nu-i mai acorda atâta atenţie pe unde umblă, iar apoi uită, iar de îndată ce uită…vorbăria încetează. BUMMM!! Ai aterizat în Woo-Woo Land.

Deci, câţi dintre voi meditaţi? Sunt curios. OK. Acolo este Woo-Woo Land. Cei care nu meditează sau care nu au avut experienţa Woo-Woo Land-ului, când ajungeţi acolo, e ca şi cum aţii cădea prin gaura de iepure şi sunteţi ca Alice în Tara Minunilor. :)) Şi poate vei face PPPUUUUFFFFF !!!! Oh!!! Plutesc…deasupra Pământului !! WOW !! PFUUU !! Nu e posibil aşa ceva !! Ha ha ha ha ha !! :)))) Dar aici chiar este posibil.

Deci exploraţi acest teritoriu, daţi-vă voie să îl exploraţi pentru că în urma călătoriei în lumea voastră lăuntrică vor apărea resurse noi, o creativitate şi o inteligenţă sporită. Iar când vei părăsi acest loc, creierul vostru va funcţiona… într-un alt mod decât atunci când ai început să explorezi.. Şi acest lucru este real datorită sesiunii acustice extinse pe care o vom experimenta.

Orice ar apărea, gândiţi-vă la această experienţă ca la un vis lucid. În următoarea sesiune cu sunete, voi folosi ambele instrumente: acest bol de cristal, vocea mea, iar apoi, toba şamanică. Acum vreau să vă spun câteva vorbe despre tobele şamanice şi despre modul în care ne conduc ele în aceste experienţe.

În 1983, lucrăm ca şi psihoterapeut şi am observat că muzica poate să genereze experienţe mai profunde, să accelereze procesul de vindecare, să susţină stările modificate de conştiinţă.

Prin anii 60, pe când activăm ca hipnoterapeut ericksonian, tocmai apăruseră în occident primele informaţii despre efectele muzicii asupra corpului uman, prin intermediul cercetătorului Aaron Lazanoff de la Institutul Lazanoff din Bulgaria. Iar el a studiat efectele muzicii pe EEG asupra presiunii sângelui, şi scurtez o poveste foarte lungă, a descoperit că anumite tipuri de muzică scad ritmul respiraţiei, ritmul bătăilor inimii şi amplifica activităţile Alfa şi Theta, iar pentru noi asta este fereastră magică.

Această descoperire mi-a atras atenţia! Iar efectul era obţinut prin ascultarea muzicii într-un tempo foarte lent, şi tot ceea ce trebuia să faci era să asculţi muzica barocă, care este lentă, iar neurofiziologia ar începe să se încetinească. Iar noi ştim că ceea ce se petrece acolo este faptul că o parte a sistemului nervos numit sistemul nervos parasimpatic calmează lucrurile, icepe să fie implicat. Iar acest lucru este foarte benefic într-un ritm stresant al vieţii. Pentru ca factorii de stres sunt reacţii ale sistemului nervos simpatic şi de fiecare dată când ai o astfel de reacţie în viaţa ta pentru că eşti stresat, acesta este un lucru bun! Dacă te-ai întinde puţin şi ai asculta nişte muzică liniştitoare şi relaxanta pentru tine, cercetătorii arata că fiziologia ta ar fi mai sănătoasă şi cu mai puţin stres.

Unul din lucrurile faimoase pe care le-a descoperit, şi mă refer la Doctorul Lazanoff, a fost un set de variaţiuni pe teme de Bach, numite Variaţiunile Goldberg, şi povestea este cam aşa: Contele Keyserling era ambasadorul Rusiei, era prieten cu Bach şi suferea de insomnie. Şi l-a rugat pe Bach să-i  compună o muzică ce l-ar putea ajuta să adoarmă, pentru că el avea un clavecinist personal, pe nume Goldberg (de aceea se numesc variaţiunile Goldberg. Bach a scris aceste piese muzicale, intuitiv, fără nici un echipament EEG, desigur. Doar aici, în Woo-Woo Land, un maestru al compoziţiei muzicale, fără a apela acces la ştiinţa modernă, a reuşit să creeze muzica potrivită. Secole mai târziu, Doctorul Lazanoff din Bulgaria studiază aceste efecte şi spune:  “Dumnezeu-le !! Variaţiunile Goldberg scad presiunea sângelui şi tensiunea, amplifica activităţile Alfa şi Theta ale creierului”. Aşadar, după cum se povesteşte, când Keyserling nu putea dormi, îl trezea pe Goldberg (ha ha ha – asta era karma lui),  care punea mâna pe clavecin, şi taaa naaa-naa naaa-naa naaa-naa… îl ajuta să adoarmă. Şi, acesta cred că este un exemplu minunat al efectelor muzicii, pentru că Bach. după cum am spus, nu avea acces la un echipament ştiinţific modern pentru a le verifica, a făcut acest lucru totalmente intuitive; iar în vremurile noastre, în anii `60, efectele au fost demonstrate de ştiinţa modernă, şi da, asta este ceea ce se întâmplă, unele sunete au acest efect.

Pasionat fiind de efectele muzicii, am început cu cercetarea acustică a creierului în 1983 şi am făcut această muncă timp de 10 ani, pentru că ştiam că muzica şi sunetele pot ajuta procesul psihoterapeutic şi autovindecarea; dar se ştie foarte puţin despre implicarea fiziologiei creierului. Pe la jumătatea celor 10  ani, am dat peste o cercetare care mi s-a părut foarte interesantă. Un cercetător pe nume Maxwell, care s-a dovededit a fi o femeie, a descoperit că modelele sunetelor tobelor şamanice amplifica activităţile Theta. Din nou, aceasta este poarta Alfa şi Theta către Woo-Woo Land, în care sunt imense potenţiale de creativitate pentru oameni.

Am o tobă şamanică Remo şi am început să mă joc cu ea, şi, pentru numele lui Dumnezeu, avea dreptate! Am verificat personal că Maxwell avea dreptate, ca tiparele sunetelor tobelor cresc activităţile Alfa şi Theta, în special Theta. Până atunci foloseam un generator de tonuri care măsoară cu precizie 10 herţi şi care scoate un sunet constant: me-me-me-me-me-me-me..; şi pentru că era controlat, puteam face aceste studii şi ştiam că aceasta este o frecvenţă de neclintit. Dar am descoperit, în munca individuală, şi mai apoi cu grupurile, că tobele îmi permit mai multă măiestrie şi rafinament în influenţarea conştiinţei. Pentru că, pe măsură ce starea de conştiinţă se modifică, puteam schimba ritmul tobelor, ceea ce un generator de tonuri n-ar fi putut face niciodată.

Am folosit mult timp toba şamanică, iar apoi au avut loc două întâlniri decisive cu un şaman mongolez, Jade Wah’oo, care mi-a devenit prieten apropiat, iar cunoaşterea lui în domeniul tradiţiilor şamanice s-a împletit armonios cu ceea ce ştiam eu despre sunete.

**

…………………………………………………………………………….

Închideţi ochii sau priviţi într-un punct fix şi imaginaţi-vă o uşă, un fel de prag, sau o peşteră. Deschideţi uşa, treceţi pragul sau intraţi în peşteră şi urmaţi o cărarea ce duce în jos, în întuneric. Păşiţi într-o călătorie a puterii, iar când mintea fuge, aduceţi-o înapoi. Călătorie plăcută!

………………………………………………………………………………………….

Conştientizaţi din nou corpul fizic, iar pentru un moment, închideţi uşa lumii de jos şi pe cea a lumii cereşti, ştiind că le puteţi deschide oricând. Conştiinţa se afla în centrul pieptului vostru, în chakra inimii, dar fiţi atenţi şi la corpul fizic, în acelaşi timp.

Fiţi cu voi înşivă în următoarele câteva minute, doar simţind ce se întâmplă în interiorul vostru, calitatea conştiinţei voastre, senzaţiile fizice şi respiraţia.

…………………………………………………………………………………………..

**

Şi după ce s-a terminat, el a spus: A fost o călătorie foarte frumoasă, dar doar cu o tobă Remo? O tobă cu capac de plastic?!? Pfff… Oamenii albi… Ha ha ha ha!! În lumea lui, el folosea o tobă mare, deci aceasta este o experienţă diferită pentru el. Atunci am întâlnit-o pe Judy, iubirea vieţii mele; am fost prieteni multă vreme înainte să ne căsătorim, iar ea mi-a spus: “Încearcă asta” pentru că până atunci lucrase cu tradiţiile nativilor, cu cântecele străbunilor nativi din întreaga Americă şi Canada, şi avea relaţii profunde cu aceşti oameni. Mi-a întins o tobă mare şi a spus: “Cântă/joca-te cu asta”. Şi … OK … am reuşit să fac acelaşi lucru şi cu ea, pentru că un ritm de tobă stimulează o parte din creier în stem-ul creierului, numit RÂS/Reticular Activating Sistem/ Sistemul Activării Reticulare/SAR, şi spunem SAR, pentru că este un cuvânt foarte lung, dar asta înseamnă că atunci când un tipar/ritm se repetă, SAR-ul îi spune părţii superioare a creierului să se relaxeze şi să se elibereze. Dacă este ceva nou şi inedit în tiparul respectiv, SAR-ul spune:” HEI! Trezeşte-te! Aceasta ar putea fi o ameninţare, ar putea  fi un bau-bau care vine să ne mănânce :))) Orice ar fi, SAR-ul scanează constant împrejurimile, pentru a detecta orice posibilă ameninţare, deoarece creierul e în primul rând setat pentru supravieţuire. Dar dacă este un tipar care se repetă, în special dacă este un tipar potrivit, SAR-ul spune: “Ahh daaa, ne putem relaxa şi putem intra în această reacţie parasimpatica; iar atunci stresul se diminuează, intrăm în Woo-Woo Land, pentru că acolo atunci când suntem acolo, ne putem autoregenera. Iar acest lucru nu poate avea loc în această parte a conştiinţei.

Aşadar, mă jucam/cântăm la tobă şi da….puteam face exact acelaşi lucru pe care îl face toba Remo, dar ea nu menţinea ritmul la fel de bine ca toba Remo, pentru că o tobă mare este foarte sensibilă la mediul înconjurător, la presiunea barometrică şi umiditate. Şi ceva se întâmplă atunci când toba mare interacţionează cu conştiinţa grupului sau a individului. Pentru emisfera stângă aşa ceva nu există, este o halucinaţie, este imposibil. Şi am început să mă joc cu toba pe care mi-a dat-o Judy. Când lucrez cu sunetele, intru într-o stare foarte receptivă de conştiinţă, în termeni de neurofiziologie occidentală, am o activitate crescută de unde Alfa şi Theta, sunt pe în Woo-Woo Land .

Şi pot naviga, pot rămâne pe în Woo-Woo Land sau pot rămâne acolo suficient de mult încât să pot bate toba susţinând ritmul şi tiparele de sunete. Dar, în experienţa mea, devin ca o trestie goală, aşa cum se spune în multe tradiţii şamanice, iar spiritul său energia sau orice altceva despre care am vorbi aici despre Woo-Woo Land, ha ha ha…. Spiritul său energia pot să vină prin mine şi să aducă tipare de sunete. Deci sunt ca un diapazon sau ca o trestie goală, şi înainte de a începe cu prima notă, sunt deja pe în Woo-Woo Land.

Deci mă pregăteam să iau toba Remo, şi erau trei tobe mari, una mare, una medie şi una mică, şi când am ajuns la toba Remo am auzit cele trei tobe vorbind cu mine. Sunt pe scenă în fata uni mulţimi de aproximativ 500 de oameni (eu sunt preponderent de orientare logică), am făcut o pauză în acel moment, hahaha, şi jur pe Dumnezeu că am auzit conversaţia! Şi bineînţeles, sunt departe pe Woo-Woo Land pentru a putea auzi un asemenea tip de conversaţie, dar aud cele 3 tobe vorbind cu mine. Am toba Remo în mână şi cele 3 tobe de aici spun: “Tom! Tooom! Tooommm!! Ha ha ha!! Foloseşte-mă pe mine Tom!! Eu sunt Elanul eu îi pot duce într-o călătorie..” (ha ha ha), vă jur că e adevărat, “eu îi pot duce într-o călătorie”. Apoi cea mijlocie: “Eu sunt o Căprioară, şi eu îi pot duce într-o călătorie” şi apoi cea mai mică, pe care o am aici, spune: “Eu sunt un Urs, eu sunt toba mică”; “Dar eu sunt Elanul, eu te pot duce, eu sunt toba cea mai mare”. Şi cea mai mică spune “Cea mai mare nu înseamnă neapărat mai bună”. Ha ha ha ha ha!!!! :))))  :))))) Şi, intuitiv, m-am întins spre toba mică, şi ştiind ce se întâmplă în tradiţiile şamanice, am hotărât că vor rămâne aici în Woo-Hoo Land. Ha ha ha…tradiţiile şamanice spun că pe lângă tiparul sunetului, se mai întâmplă ceva. Spiritul animalului te duce în lumile celeste sau în lumile de jos sau oriunde ai nevoie să mergi în conştiinţa ta. Aşadar, şi spiritul animalului interacţionează, nu doar sunetele.

Ritmul sunetelor este de fapt energia animalului şi a tuturor animalelor de care eşti legat, a arhetipurilor. OK. Dacă credeţi că acest lucru e adevărat, este în ordine. Dar ceea ce se întâmplă de fapt este ca tiparul sunetului afectează SAR-ul şi creşte activitatea de acolo. Şi oricum ai vrea să intri în aceste lumi difuze, deoarece că sunetul alterează fiziologia creierului, poţi trăi oricum experienta acestor stări de visare. Sau dacă îmbrăţişezi viziunea şamanică, spiritul animalului interacţionează cumva cu tine şi îţi este un aliat care te poartă în celelalte lumi, cu alte cuvinte, va funcţiona. Aşadar, poţi folosi oricare poartă de intrare, asta vreau să spun.

Şi ceea ce vreau să fac, voi interpreta o scurtă bucată cu tobele, pentru a simţi cum sunt aceste experienţe şi vom vorbi puţin despre asta, iar apoi vom parcurge o sesiune acustică mai lungă. Deci, închideţi ochii sau priviţi într-un punct fix; unele persoane intra într-o profuna stare de relaxare când privesc fix, în timp ce alţii merg mai în profunyimea experienţei dacă închid ochii. De aceea, vă sugerez să vă concentrate atenţia în oase, în schelet. Aceasta va dura cam 10 minute, şi v-aţi putea întreba: “Oare când se va termina asta, (ha ha ha!!)” sau veţi dori ca această experienţă să continue pentru totdeauna. Dacă intraţi în starea în care veţi dori să se termine în 10 minute, se va termina în 10 minute. (Ha ha ha!!).  Am un ceas Elveţian! De fapt, voi urmări timpul doar pentru această experienţă, pentru a vă obişnui cu toba, iar apoi vom intra în experienţe mai lungi, după ce voi vorbi puţin despre ele.

Aşadar, sunteţi acum în scheletul, în oasele voastre.

______

Din nou, doar fiţi cu voi înşivă, simţiţi calitatea conştiinţei voastre, ce anume se întâmplă în interiorul vostru şi urmăriţi-vă respiraţia. Cu conştientă încă în interior, mutaţi-vă conştientă în tractul GI/gastrointestinal, de la gură în jos, prin esofag, în stomac. Acesta este un circuit primar care se dezvoltă în uter şi este  zona în care apar viitoarele probleme. Dacă aţi fost stresaţi în copilărie, mergeţi pe tractul gastrointestinal; dar chiar când nu aţi avut o copilărie stresantă,  tot e bine să îi daţi voie energiei vindecătoare să intre aici, este un lucru foarte benefic. Asadeci, pentru următoarele 10 minute, voi emite nişte tipare de sunete care vă vor duce înapoi în pântecul mamei, în diferite faze de dezvoltare, în special a tractului gastro-intestinal, iar apoi, după naştere, în momentele în care tractul gastrointestinal ar fi putut fi afectat. Iar apoi voi ieşi din această experienţă şi vom vorbi despre călătoria şamanică pe care o vom face împreună. Dar vreau să încep experienţa lucrând cu această parte a corpului vostru. Aşadar, conştientizaţi esofagul, tractul gastrointestinal şi lăsaţi sunetele să pătrundă în această zonă; când mintea zburda, doar aduceţi-o înapoi.

______

Respiraţi profund şi expiraţi emiţând un sunet: “Haaaaa”; de data aceasta, lăsaţi sunetul să vină în centrul corpului vostru, respiraţi până în profunzimile corpului vostru, şi apoi vociferaţi la expirare, Haaaaaaaaaaaa. Atenţia în centrul corpului, iar de această dată, când expiraţi, lăsaţi orice sunete care vin din adâncul finitei voastre să iasă afară: HAAAAAAAAAAaaaa.

OK, cred că suntem pregătiţi să facem împreună o călătorie şamanică. Vă voi explica asta în termeni şamanici, apoi voi veni aici, în partea mea logică a creierului, şi voi vorbi în termeni de psihologie transpersonală, pentru că această călătorie şamanică poate fi descrisă ca atare, dar şi în termeni de psihologie transpersonală. Şi motivul pentru care o voi descrie în ambele cazuri este acela că, oriunde aţi fi poziţionaţi în orientarea mental, veţi putea pătrunde în acest teritoriu pentru a-l explora. Încă un lucru pe care-l voi spune este că tot va veni către voi în această experienţă este propriul vostru conţinut. Ceea ce se întâmplă este ca tiparele sunetelor activează tărâmuri de conştiinţa în interiorul vostru, arhetipuri, dacă vreţi să le numim aşa.

Şi, mmm, cred că, înainte de toate, pentru că am intrat în atât de multe tipare de sunete, ar trebui să ne ridicăm în picioare pentru un moment şi haideţi să ne întindem, luaţi nişte guri de aer şi vociferaţi la expirare: Hhaaaaaa…

Şi acum vreau să vă imaginaţi că scoateţi cel mai stupid sunet pe care vi-l puteţi imagina ……AHAHAHAHHAH….. Excelent! OK, acum ne putem aşeza din nou. Deseori spun că suntem o menajerie plimbăreaţa, pentru că sunt atât de multe tipuri de energii înlăuntrul nostru.

Ceea ce se va întâmpla în această călătorie, daţi-mi voie să vorbesc de aici din perspectiva Woo-Woo Land-ului, a tradiţiilor şamanice. Ceea ce se va întâmpla este că veţi folosi un dispozitiv mental pentru a intra în subconştient şi va fi simplu: o peşteră sau o uşă. Acestea sunt simboluri care activează materialul subconştientului. Şi veţi merge de-a lungul peşterii, în jos, sau veţi coborî pe o scară spiralată.

Oricum vreţi, nu trebuie neapărat să vedeţi ceva anume. Această călătorie nu este despre vizualizare, dar se poate întâmpla să vedeţi anumite lucruri. Este vorba de a-i da voie conştiinţei voastre să se mişte şi să se extindă în noi teritorii, în care, în mod obişnuit, nu ar ajunge. Aşa că aţi putea auzi lucruri în interiorul vostru, s-ar putea să nu vedeţi nimic, s-ar putea să simţiţi unele lucruri în interior, mă refer la simţuri care nu sunt perceptibile în realitatea fizică.

Şi pe măsură ce mergem în jos, intrăm în ceea ce, în limbaj şamanic, se numeşte Lumea de Jos. De aceea folosesc toba şamanică. Lumea de Jos este înfricoşătoare pentru oameni, pentru că de multe ori acolo e întuneric. În Lumea de Jos sunt spirite ale animalelor, aspecte ale puterii voastre, sau, şi acum mă voi adresa părţii stângi a creierului, pentru că văd că deveniţi neliniştiţi, hahhaha…. Voi merge şi voi vorbi de aici, din zona de siguranţă. Lăsaţi-mă să descriu experienţa aşa cum am trăit-o eu dintr-o perspectivă şamanică. Când mergi în Lumea de Jos, în întunericul propriei tale finite, nu este acelaşi lucru cu Raul. Întunericul înseamnă a fi inconştient/neinformat. Şi jos, în adâncurile finite voastre sunt forţe primare de care poate aţi fost deconectaţi în viaţa voastră. Iar reconectarea cu ele este o experienţă puternică, este o călătorie în care vă puteţi colecta propria putere, este şamanul din fiecare dintre voi.

Pătrundeţi în întuneric tot mai adânc şi veţi putea găsi multe aspecte ale puterii voastre, care pot apărea sub forma unui animal, sau a unui câmp de energie sau lumină sau sunete, a unor senzaţii sau sentimente. Oricum, doar veţi călători prin întuneric şi veţi merge tot mai adânc şi mai în jos, jos jooooos joooos jooos, pe măsură ce toba îşi face treaba. Şi pe măsură ce pătrundeţi în Lumea de Jos, vă colectaţi puterea. Aşa că orice aţi experimenta, recunoaşteţi că este un aspect al propriei voastre puteri, mai ales dacă aveţi o senzaţie de discomfort. Respiraţi…

Cultura noastră are anumite norme legate de modul cum ar trebui să fii şi sunt unele aspecte ale noastre care nu se potrivesc cu acele norme, aşa că acele părţi din tine pe care le-ai suprimat se pot regăsi acolo.

Să vă dau un exemplu: cu mulţi ani în urmă, am făcut împreună cu un grup o călătorie şamanică, în timpul căreia participanţii trebuiau să vocalizeze experienţele pe care le-au trăit. Din lipsă de timp, nu vom face astăzi acest lucru. Dar toţi scoteau sunete, pe măsură ce găseau diferite aspect ascunse ale finite lor. Şi era o femeie de vreo 80 de ani, plină de viaţă, care purta mănuşi albe şi pălărie. Ea ne-a spus cine era, şi am început călătoria, iar la un moment dat, am auzit un răget de leu, şi totul era atât de real, încât am deschis ochii şi am avut senzaţia că animalele au scăpat din grădina zoologică, iar leul eliberat era acea femeie de pe scaun, cu mănuşile aruncate pe jos, şi pălăria gata să-i cadă de pe cap…iar ea răgea,  adică era o leoaică în toată regula. Nu un sunet uman. Aşa că am închis ochii… totul era în ordine. Când am terminat procesul, ea avea mănuşile puse… hahahha!! … şi pălăria era la locul ei, ceea ce era cât se poate de firesc. Pentru că  revenise în viaţa obişnuită. Sunt unii oameni pe eu care îi numesc dependenţi de Woo-Woo Land şi care cred că soluţia vieţii este să fugi. Woo-Woo Land are comori dar doar pentru a le lua de acolo şi a ne întoarce în viaţa noastră şi a le integra şi pentru a ne transforma în relaţiile tale cu ceilalţi. În ceea ce mă priveşte, despre asta este vorba.

Aşadar, a procedat corect; după părerea mea,  ea s-a aplecat asupra a ceea ce nu era  în ordine în viaţa ei. Şi fost fascinat de ceea ce avea să spună. Am întrebat-o ce se întâmplase şi a spus că a fost minunat! Ea a spus: “Am migrene şi dureri de cap de aproximativ 10 ani, iar acum s-au dus au dispărut! Nu mai am nici o durere de cap.”A spus că dintr-o dată totul s-a întunecat, iar apoi a văzut o leoaică şi a devenit ea însăşi acea leoaică. Apoi s-a dus în faţa tuturor soţilor ei şi le-a spus tot ce nu avusese niciodată curaj să le spună.

Ea şi-a exprimat această putere primordială aici în Woo-Woo Land, iar când a revenit în corpul său, durerile de cap au dispărut. Iată puterea acestei părţi a creierului nostru, dacă o folosim în modul potrivit.

Aşadar, există un imens potenţial de vindecare aici. Unii dintre voi, pe măsură ce mergeţi în această călătorie, indiferent de situaţiile cu care va confruntaţi în viaţa voastră, călătoria va permite să reîncorporaţi părţi din voi înşivă, să vă readuceţi aminte de voi înşivă şi să plecaţi de aici cu mai multă putere decât atunci când aţi venit, dacă îmbrăţişaţi orice veţi găsi acolo. Unii dintre voi s-ar putea să aibă probleme de sănătate care pot apărea în Lumea de Jos într-o formă sau alta, şi a îmbrăţişa aceste aspecte înseamnă să găsiţi o modalitate de a încorpora acea energie înapoi în viaţa voastră într-un mod constructiv.

Aceasta este călătoria voastră. Veţi merge în Lumea de Jos şi vă veţi întâlni poate cu spiritele unor animale,i care sunt aspecte ale propriei voastre puteri. Pot fi câmpuri de energie pe care voi le-aţi putea simţi sau chiar vedea. Trebuie doar să continuaţi să vă mişcaţi prin întuneric cât timp toba conduce energia.

Apoi începem să venim sus şi pătrundem în ceea ce noi numim Lumea Celestă, şi atunci voi folosi bolul.

În Lumile Celeste, vom urca într-un alt tărâm de arhetipuri, la îngeri, la fiinţe de lumină. Câteodată, destul de interesant, unii îşi văd propria umbră, realmente cea mai profundă parte a umbrei lor, care nu înseamnă nimic altceva decât o parte neîmplinită a vieţii lor, care nu se afla în Lumea de Jos, ci în Lumea Celestă. Unii oameni nu-şi dau voie să fie fericiţi pentru că dacă alţi oameni suferă, cum pot să-şi ofere lor permisiunea de a se bucura de viaţă.

Respiraţi! Să fii bucuros în viaţa ta! Să ai un contact cu un aspect mai înalt al intuiţiei tale…asta poate fi ceea ce ţi-ai amputat, aşadar asta poate fii ceea ce vei reintegra în tine..

Aşa că vom călători prin Lumea Celestă şi când ne vom întoarce, vom reveni în corpurile noastre. Iar când uşa sau peştera este închisă, mintea subconştientă poate crede că între ei şi aceste Lumi există o barieră. Dar nu e o barieră permanenta, pentru că puteţi merge acolo oricând pentru a experimenta. Dar, ca şaman, e foarte important ca atunci când când deschizi o uşă spre Lumea de Jos, să o şi închizi, când ai terminat călătoria.

Apoi veţi sta pur şi simplu şi veţi integra ceea ce s-a petrecut în călătoria voastră şamanica în mod conştient sau inconştient.

Unii oameni mi-au spus că au fost conştienţi de ceea ce se petrecea în timpul călătoriei, iar uneori, trec câteva ore, săptămâni sau chiar luni până în momentul  în care vei ajunge să spui: AHA! Despre asta era vorba!

Acestea sunt explorări, nu meditaţii, nu există niciun obiectiv de atins, doar vom merge în jos în “beci”, să facem un pic de curat prin casă! :)))))) Iar mai apoi, sus în “pod”, iar apoi revenim în camera de zi, care este viaţa voastră, unde trebuie încorporat “podul” şi “beciul” în viaţa voastră.

Şi în această perioadă, care va fi de cam 5 minute, voi cânta ceva, dar nu vom merge nicăieri, aş vrea doar să fiţi, indiferent ce s-ar întâmpla; dacă aveţi o minte activă, aţi putea începe să planificaţi lucruri…şi asta e în ordine! Mulţumesc pentru ! DAR FIŢI ATENŢI la ce se întâmplă în lumea voastră interioară, la emoţii, la senzaţii, cât de mult puteţi. Şi după ce vor trece cele 5 minute, am terminat!

Aşadar, cred că suntem pregătiţi să începem……

Notă: suportul sonor îl găsiţi pe site-ul lui Tom Kenyon in secţiunea indicată la începutul acestu mesaj.

Tom Kenyon

Traducere: Alina Ghent şi Irina Cruceru