Adesea uitam ca si noi suntem animale. Societatea noastra moderna tinde sa gandeasca despre sinele nostru colectiv ca fiind separat de restul Regatului animalelor, ba chiar superior acestuia, dar adevarul este ca noi suntem doar o parte a evolutiei vietii pe Pamant. Iar noi nu suntem separati, fiindca facem parte din ea, in egala masura cu oricare alta forma de viata.
In ultima vreme, multi oameni redescopera faptul ca delfinii si balenele sunt cel putin la acelasi nivel de dezvoltare ca fiintele umane. Si spun “redescopera”, fiindca popoarele Greciei si Romei antice, precum si multe triburi indigene considerau ca cetaceele le erau egale sau chiar superioare oamenilor. Cercetarea stiintifica moderna ne deschide in mod clar perspectiva aceastei posibilitati evidente.
Dar. dincolo de orice clasificari, viata pe Pamant evolueaza in ceva care este mult mai maret decat partile care o compun. Iar daca omul continua sa se dezvolte si sa evolueze, poate ca acum este timpul cel mai potrivit pentru a incepe sa comunicam cu prietenii nostri din Taramul animalelor, pentru a invata de la ei intelepciunea care, trist, dar pare sa ne lipseasca.
Este evident faptul ca oamenii nu sunt pe deplin capabili sa inteleaga cum pot crea forme sustenabile de viata, in armonie cu natura. Dar prietenii nostri, animalele, fac acest lucru de milioane de ani. Oare nu am putea invata de la ei, daca doar am incerca sa comunicam cu ele?
De mult, foarte demult, conform Bibliei crestine, exista o singura limba pe Pamant, pe care o stia fiecare, iar prin intermediul acesteia, noi puteam vorbi nu numai intre noi, oamenii, dar si cu animalele. Apoi, a fost construit Babel, un turn ce trebuia sa atinga cerurile, iar Dumnezeu i-a despartit pe oameni, dandu-ne limbi diferite. Dar, nu uitati, inainte de acel moment, exista O SINGURA LIMBA.
Unde a disparut aceasta limba? Nu a existat niciodata vreo urma a acesteia in marturiile arheologice. Oare ar putea Biblia sa fie atat de gresita, cata vreme niciun cuvant sau hieroglifa sa nu fi fost cioplita sau inscriptionata pe vreo tableta de lut? Probabil ca acea Limba Unica nici macar nu folosea corzile vocale – sau orice altceva legat de ceea ce noi consideram a fi comunicare.
Multi dintre indigenii din intreaga lume vorbesc despre “O Limba Unica”, ce vine dintr-un spatiu secret al inimii. Este un spatiu care creeaza imagini ce sunt percepute in interiorul altor persoane, dar care nu foloseste neaparat sunetul. Aborigenii din Australia vorbesc despre acest spatiu, numindu-l Timpul Visarii: un spatiu in care toate formele de viata, nu doar oamenii, sunt strans conectate.
Oameni din intreaga lume cauta sa afle acest “secret”, intelegand cat de important este el, in aceste vremuri de haos evolutionist. Ei cauta sa descopere cai de comunicare cu animalele si sa dezvaluie cunoasterea secreta care ar putea salva omenirea si intreaga natura.
In acest context, The Spirit of Maat va ofera o incursiune in lumea comunicarii cu animalele, prin intermediul unor oameni care s-au aventurat in calatoria pe acest fluviu neexplorat al posibilitatilor.
Daca aceste posibilitati va starnesc interesul, sa stiti ca nu sunteti singuri. Porniti cu barca voastra pe acest fluviu, si veti fi surprinsi sa aflati cat de multi oameni isi dedica intreaga viata unei asemenea stradanii aparent atat de simpla.
Iar daca aveti nevoie de ajutor pentru a va pune barca pe apa, speram ca relatarile noastre va vor fi de folos.
Cu iubire si daruire,
Drunvalo
Cradle Flower si Corbii
Atunci cand ne gandim la comunicarea cu animalele, ne referim mai ales la oamenii care comunica cu animalele, dar, uneori, aceasta capata alte forme.
Mentorul meu spiritual din Taos Pueblo, Cradle Flower (Floarea Unduitoare), a murit recent, la 90 de ani. Ea si fratele sau, Good Deer (Cerbul Bland), au fost provocatorii si sursa epopeei mele spirituale, care a inceput in 1970 si continua si in acest moment.
Sora mea, Nita, a fost primit chemarea de a merge la Taos Pueblo, la inceputul anilor `70, pentru a participa la o ceremonie speciala, care se defasura pentru mine, fratele sau. Ceremonia a fost tinuta intr-un kiva subteran, de tribul Crystal-Fetish (Talismanul de Cristal) din Taos Pueblo, si a fost special creata pentru mine, pentru a ma ajuta sa-mi “descopar calea”.
Good Deer si Cradle Flower au luat o piatra pretioasa, care era verde pe o parte si violet pe cealalta parte, au cioplit in ea imaginea unei mici caprioare, si s-au rugat in acea piatra pentru deschiderea caii mele spirituale. Apoi, au pus micuta piatra intr-un vas de lut, pe care l-au umplut cu praf alb de siliciu, alaturi de un minunat cristal de cuart, care pastra programul evolutiei mele.
Intr-o alta viata, eu traisem in Taos Pueblo, ca femeie vraci, si murisem in anul 1890, iar mentorii mei nu faceau nimic altceva decat sa desavarseasca ceea ce imi fusese predestinat, cu multa vreme in urma. Erau multe instructiuni si indatoriri pe care trebuia sa le indeplinesc pentru trib in aceasta viata, ca barbat alb, iar ceremonia marca inceputul unei vieti intregi de initieri si activitati specifice, care incepeau cu cioplirea acestei pietre micute, ce purta imaginea unei caprioare de culoare verde si violet.
Eu nu stiam nimic despre aceasta ceremonie, deoarece, pe atunci, locuiam in Columbia Britanica, in Canada, desi cunosteam legatura mea profunda cu Taos Pueblo. Dar, intr-o zi, in timp ce eu si sotia mea meditam, au aparut doi ingeri foarte inalti, unul verde, iar celalalt violet. Ei au inceput sa spuna: “Noi nu suntem separati de voi. Noi suntem voi”.
Ingerul verde era Spiritul Pamantului, iar cel violet era Spiritul Soarelui. Ei ma calauzeau cu grija, de cand viata mea se desfasura conform instructiunilor pe care Good Deer si Cradle Flower le insuflasera cristalului si talismanului. Ii iubesc pe amandoi atat de mult!
Dupa cativa ani, am fost chemat sa traiesc alaturi de Good Deer si Cradle Flower. Timp de paisprezece ani, am locuit langa Pueblo si, treptat, mi-am desavarsit pregatirea pe care stiam ca trebuia sa o duc la bun sfarsit. Mai am o singura sarcina de indeplinit si, astfel, imi voi finaliza toate indatoririle. Ultima sarcina este una de maxima importanta.
Cand Cradle Flower a inceput sa ma invete, ea vorbea cu corbii si l-a rugat pe unul dintre ei sa vina la mine si sa ma aduca la lectii. Am trait experienta in care, in anumite zile, un corb negru zbura din Pueblo si ateriza pe vechiul autobuz de scoala in care locuiam. El batea fara oprire cu ciocul in fereastra mea, pana cand incetam orice activitate si o luam din loc, inspre casa lui Cradle Flower.
De fiecare data, ea deschidea usa si ma intreba: Ai vazut corbul pe care ti l-am trimis”? Dupa ce ii confirmam ca vazusem corbul, Cradle Flower ma tragea de mana inauntrul camerei in care era ascuns vasul sau sacru, pentru a continua lectiile.
Odata, am intrebat-o cum ii facea pe corbi sa o asculte si sa-i indeplineasca ordinele. Cradle Flower m-a privit cu minunatii sai ochi caprui si mi-a spus: “Ii iubesc. Ne conectam inlauntrul inimilor noastre”.
De peste douazeci de ori, i-am vazut pe corbi venind la umilul meu autobuz de scoala si ciocanind fara oprire in geamul meu, pana cand ieseam din casa si ma indreptam catre Pueblo.
Odata, faceam ceva ce nu suporta amanare, iar micutul corb a ciocanit neintrerupt, cu insistenta. El a batut cu ciocul in geamul meu timp de trei ore, sarind de la o fereastra la alta si privindu-ma de parca, daca nu plecam de acolo, ar fi fost gata sa cheme patrula de pasari macho.
Oare este posibil asa ceva? Trebuie sa fie. Am vazut cu ochii mei, dupa cum am spus, de peste douazeci de ori. Nu trebuie decat sa ne deschidem inimile catre noi (de fapt foarte vechi) posibilitati si sa descoperim locul din inima noastra care include intreaga viata, nu doar oamenii. Si facand acest lucru, nu numai ca o lume noua se va dezvalui in fata ochilor nostri, dar ceva mult mai maret decat comunicarea cu alte specii se va revela.
Num a pot referi decat la ceea ce am invatat. Deschiderea inimilor noastre catre intreaga viata reprezinta cunoasterea unei cai de a-l cunoaste indeaproape pe Creator. Si din aceasta apropiere de Creator apare posibilitatea unei Noi Creatii, a unei Noi Lumi.
Daca vrei sa salvezi lumea, poti incepe prin a-ti deschide inima catre intreaga viata, de pretutindeni.
Cu iubire si daruire,
Drunvalo
Publicat pentru prima oara in limba romana la 22 Noiembrie 2010 de catre Editura For You:
http://groups.yahoo.com/group/editura_foryou/message/3932